Burduja: Deblocăm principalele direcţii pentru cercetarea românească

Cercetarea românească se resetează pe alte baze, fiind deblocate principalele direcţii de acţiune prin adoptarea strategiei în domeniu, a declarat, marţi, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja.

Acesta a remarcat că spaţiul de cercetare este "foarte fragmentat" şi trebuie încurajate parteneriatele pentru proiecte majore.

"Am deblocat principalele direcţii pentru cercetarea românească. Cercetarea românească se resetează în acest moment (...) pe alte baze. Odată la câţiva ani, avem o strategie naţională de cercetare, inovare şi specializare inteligentă şi planul naţional cercetare, dezvoltare, inovare, care operaţionalizează această strategie. Ele erau dezbătute de un an şi jumătate, dar se blocaseră undeva pe circuit. Am reuşit să le adoptăm, să le avizăm interministerial, fiecare au inclus peste 20 de avize şi, practic, cercetarea românească are o nouă direcţie stabilită de strategie şi, începând cu săptămâna trecută, de Planul naţional IV", a afirmat Burduja, la conferinţa "Formarea competenţelor: Educaţia pentru industriile cu valoare adăugată mare", ce a avut loc la Universitatea Politehnica din Bucureşti.

Potrivit ministrului, în România spaţiul de cercetare este "foarte fragmentat". "Avem doar la Ministerul Cercetării 47 de institute, la Academia Română cam tot atâtea, dacă nu mai multe, şi institute de cercetare ale universităţilor. Nu întotdeauna e un efort integrat în care să nu existe suprapuneri (...) şi nu întotdeauna se reuşeşte unirea forţelor în consorţii. Asta e prima concluzie şi am şi acţionat în sensul de a încuraja proiectele majore, parteneriatele şi, în fine, un sistem mai coerent al cercetării româneşti", a explicat Sebastian Burduja.

El a adăugat că există finanţare de bază pentru cercetare, subliniind că trebuie să existe un echilibru între aceasta şi a ţine institutele în competiţie.

"Pentru prima dată, noi gândim acum programul nucleu pentru anul viitor cu o componentă meritocratică pronunţată, adică va exista o clasificare a institutelor de către o comisie independentă şi, practic, cele performante vor primi o finanţare de bază mai mare, iar cele care nu performează vor primi o finanţare de bază mai mică. Asta le va încuraja pe cele care nu performează să se gândească creativ la soluţii. Fie fac un parteneriat cu un alt institut, fie se integrează cu un altul, fie vin lângă universitate. Noi avem un jalon în PNRR (...) pentru un proiect de lege care conform PNRR trebuie să stimuleze integrarea organizaţiilor de cercetare", a transmis ministrul.