Bombele din proiectul „Fără securişti în funcţii publice“
0Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a depus un proiect de lege prin care să fie înfiinţat un registru public al lucrătorilor fostei Securităţi comuniste, dar şi permiterea aflării, la cerere, dacă în familiile extinse ale unor persoane care ocupă funcţii publice au fost membri care au lucrat pentru fosta poliţie politică. Iniţiativa a fost aspru criticată de mai mulţi cercetători şi foşti membri ai Colegiului CNSAS.
Concret, proiectul de lege are doar trei alineate. În primul rând, deputatul USR vrea ca orice persoană din România să poată afla, la cerere, de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), dacă au fost lucrători ai Securităţii rudele de până la gradul al III-lea (adică părinţii, bunicii, străbunicii, unchii, mătuşile sau propriii copii – dacă este cazul) ai preşedintelui României, deputaţilor, senatorilor, europarlamentarilor, membrilor Guvernului, Avocatului Poporului şi primarilor. De asemenea, CNSAS ar trebui să publice pe pagina de internet un registru public al tuturor lucrătorilor din Securitate.
Cercetătorii CNSAS Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor sunt doi dintre istoricii care l-au criticat foarte dur pe Năsui pentru demersul său. „Sunt multe probleme de discutat aici, dar cea mai exasperantă este extinderea vinovăţiei la rude. Exact asta au făcut oamenii lui Stalin, în URSS sau RPR/RSR, asocierea culpei prin gradul de rudenie. Sugestia era că vinovăţia se transmite în mod natural, prin sânge”, a spus Demetriade, care a punctat faptul că CNSAS nu ar putea publica datele rudelor pentru că în primul rând nu le deţine, dar cel mai probabil ar fi şi ilegal acest lucru.
Referitor la acest aspect, Florin Abraham, fost membru al Colegiului CNSAS, susţine că din start ar fi încălcate Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Carta drepturilor fundamentale a UE. „Cum ar putea CNSAS să întocmească astfel de liste cu arborii genealogici a mii de persoane? Nici măcar Germania nazistă sau Uniunea Sovietică nu au construit baze de date ale cetăţenilor pe baza relaţiilor de rudenie până la gradul III”, subliniază Abraham.
La rândul său, Mădălin Hodor menţionează mai multe aspecte problematice. În primul rând, faptul că răspunderea este individuală, nu comună, din acest motiv până şi comuniştii au mers pe alte căi de persecutare a „duşmanilor poporului” şi a familiilor acestora. În al doilea rând, Hodor a amintit că şi în prezent există un registru al lucrătorilor Securităţii.
Blocarea activităţii CNSAS
Surse din CNSAS au declarat pentru „Adevărul” că dincolo de argumentele legale sau morale, adoptarea unui asemenea proiect de lege ar bloca activitatea instituţiei. „Probabil că schema de personal a oamenilor responsabili de căutarea dosarelor ar trebui mărită cu câteva zeci de persoane. Un parlamentar care este bunic în prezent ar trebui să aibă verificări pentru: copiii lui, o dată la mână, dar şi pentru părinţi, bunici, fraţi, surori, unchi şi mătuşi. E greu să faci parcursul unui singur caz, dar să ai de strâns de la cel puţin zece persoane, ca să demonstrezi ceva sau să ai produsul final al adeverinţei de colaborator/lucrător al Securităţii”, au precizat sursele citate. Potrivit datelor publice, în 2018, CNSAS avea 217 angajaţi.