Băsescu: Românii nu sunt antisemiţi, dar avem de lucru pentru a-i face să înţeleagă şi să recunoască existenţa Holocaustului pe teritoriul României

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-un interviu acordat postului de radio Kol Israel, că în România nu există un antisemitism de masă, însă sunt declaraţii sporadice, uneori chiar ale unor oameni politici, el amintind cazul ministrului Dan Şova, care creează o impresie care nu reflectă realitatea.

Întrebat despre manifestări antisemite care apar în România, în ciuda legilor clare în acest sens, preşedintele Traian Băsescu a arătat că este în primul rând o chestiune de educaţie.

Băsescu a amintit faptul că România a preluat, a recunoscut Holocaustul ca fiind o realitate a începutului anilor 40 şi a luat un set de măsuri legislative extrem de importante care interzic orice atitudine antisemită.

"Eu am convingerea că dacă vom continua implementarea concluziilor raportului Wiesel, care împlineşte zece ani, anul acesta - sunt zece ani de când România a recunoscut Holocaustul, printr-un raport al unei comisii conduse de Elie Wiesel - dacă vom implementa concluziile acestui raport, cu certitudine, vor fi tot mai puţini români care să aibă atitudini antisemite", a menţionat Traian Băsescu, înaintea vizitei pe care urmează să o facă în Israel.

Şeful statului a ţinut să sublinieze că în România nu există un antisemitism de masă.

"Sunt, însă, declaraţii sporadice, uneori chiar ale unor oameni politici, şi ne amintim cazul ministrului Şova, care creează o impresie care nu reflectă realitatea. Românii, vă pot spune cu certitudine, nu sunt antisemiţi, dar avem de lucru pentru a-i face să înţeleagă şi să recunoască existenţa Holocaustului pe teritoriul României", a spus şeful statului.

Potrivit preşedintelui Băsescu, faptul că pe teritoriul României s-au tipărit manuale despre Holocaust, anul acesta având deja 109 şcoli în care se învaţă despre evrei şi Holocaust în România, este un lucru bun, care va merge înainte.

"Faptul că am reuşit să avem un Monument al Holocaustului, chiar aici, la câteva zeci de metri de palatul prezidenţial, în centrul Bucureştiului, este iarăşi un element care va ajuta în educarea populaţiei şi în recunoaşterea acestui fenomen dramatic din istoria României, de către toţi românii", a mai spus Traian Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a mai spus că intenţia României de a prelua, în 2016, preşedinţia International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA) este exact în acest sens.

"Vrem să afirmăm şi internaţional că România a recunoscut greşeala trecutului de la începutul anilor 40 şi vrem să vadă şi toţi românii că nu ne este ruşine să ne recunoaştem greşelile, prin asumarea preşedinţiei acestei organizaţii", a mai spus Traian Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că în cadrul vizitei pe care o va face în următoarele zile în Israel va avea întâlniri cu preşedintele Shimon Peres, premierul Benjamin Netanyahu, dar şi cu românii din zonă.

Stadiul procesului de retrocedare a proprietăţilor evreieşti în România - maximum 40%

Întrebat despre stadiul procesului de restituire a proprietăţilor evreieşti în România, Băsescu a explicat că acesta se află la maximum 40%, retrocedare în natură, fiind "în linii mari cam acelaşi cu al tuturor proprietăţilor, respectiv un procent de circa 30, 35, maxim 40% retrocedare în natură".

"După 50 de ani, nu a mai fost posibil să restituim, întotdeauna, pământul acolo unde a existat, pentru că între timp s-a construit altceva sau să restituim casa care a fost demolată", a spus şeful statului, în interviul acordat postului de radio menţionat.

El a ţinut să menţioneze faptul că procesul de naţionalizare s-a aplicat în mod egal românilor şi evreilor de pe teritoriul României.

"Cu tot acest proces, în care România este singura ţară care şi-a asumat procesul sub principiul «restitutio in integrum», tot acest proces trece acum într-o următoare fază, în care statul acordă despăgubiri, în natură sau în bani, la valoarea integrală a bunului care a fost naţionalizat", a mai declarat Traian Băsescu.

El a explicat că, dacă s-au pierdut terenuri, acolo va începe să se retrocedeze din terenurile aparţinând statului, către moştenitori, iar dacă se refuză acest lucru se va face restituirea în bani.

"Sunt valori foarte mari, este estimat ca procesul să se încheie în circa zece ani, dar o vom face, pentru că rămâne opţiunea statului român să nu facă retrocedări parţiale de genul 20%, 30%, cum au făcut alte state, ci mergem pe principiul «restitutio in integrum» şi vă asigur că este un proces pe care fiecare român îl suportă şi o vom face până la capăt", a mai declarat Traian Băsescu.

Citiţi şi:

Băsescu: Istoria Holocaustului din România trebuie asumată ca parte a istoriei naţionale