Băsescu îi impută preşedintelui Iohannis lipsa de la Consiliul European: Oare nu era cazul să se implice direct?

Fostul preşedinte Traian Băsescu susţine că trimiterea frecventă la şedinţele Consiliului European a premierului Dacian Cioloş riscă să deruteze partenerii europeni ai României deoarece nu vor şti exact care este reprezentantul României cu care pot negocia deciziile importante luate la vârful Uniunii Europene.

Traian Băsescu observă, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Klaus Iohannis a participat la numai două dintre ultimele patru reuniuni ale Consiliului European, în octombrie 2015 şi februarie 2016, la celelalte două, în decembrie 2015 şi la cea programată pentru 7 martie 2016, fiind mandatat să reprezinte România prim-ministrul Dacian Cioloş.

”Ce să mai înţeleagă ceilalţi membri ai Consiliului European? Cine este partenerul de dialog în România? Cu cine trebuie să negocieze? Cu cine fac înţelegeri astăzi pentru a le ţine minte mîine?”, se întreabă fostul preşedinte al României.

Acesta crede că vizita programată în Israel cu care Klaus Iohannis şi-a justificat absenţa de la Consiliul European nu este un motiv solid întrucât  tema abordată, problema migraţiei, este una foarte importantă pentru viitorul Uniunii Europene.

”Găsirea soluţiilor la această problemă care subminează existenţa Spaţiului Schenghen, dar şi a însăşi existenţei Uniunii Europene necesita prezenţa celui mai autorizat reprezentant al României, pentru că deciziile ce se vor lua vor influenţa fundamental viitorul ţării. Prezenţa unui tehnocrat neangajat politic, fie el şi Dacian Cioloş, este unică, niciun alt stat nepermiţîndu-şi să nu fie reprezentat la Consiliul European de un politician ales”, susţine Băsescu.

El a ironizat şi folosirea frecventă de către succesorul său la Cotroceni a formulei ”urmăresc cu atenţie”. ”În mod cert, preşedintele Iohannis putea să-şi regleze vizita din Israel luînd în calcul plecarea de la Bruxelles în loc de Bucureşti. Aşa însă, îi va rămîne să urmărească cu atenţie şi, eventual, cu oarecare îngrijorare ce se întîmplă la Bruxelles şi care va fi soarta Uniunii Europene. Oare nu era cazul să se implice direct?”, încheie Traian Băsescu.

Preşedintele Klaus Iohannis l-a delegat pe premierul Dacian Cioloş pentru a participa, pe 7 martie, la Reuniunea liderilor din statele Uniunii Europene cu Turcia, precum şi la Reuniunea membrilor Consiliului European, evenimente ce vor avea loc la Bruxelles, a informat, miercuri, Preşedinţia.

Iohannis precizează că delegarea s-a făcut în baza Constituţiei şi "conform principiului cooperării loiale dintre autorităţile statului", aşa cum acesta a fost interpretat şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

În timpul mandatelor sale, Traian Băsescu a ţinut să reprezinte constant România la Consiliul European, chestiune care l-a adus în conflict cu prim-ministrul Victor Ponta. Apogeul disputei a avut loc în iunie 2012 când, pentru reuniunea Consiliului din 28-29 iunie, Victor Ponta a reprezentat România, în pofida protestelor preşedintelui Băsescu, ce a reclamat la Curtea Constituţională uzurparea atribuţiilor sale de către premier.

Curtea Constituţională i-a dat dreptate preşedintelui, afirmând că prim-ministrul poate fi reprezentantul României în Consiliu, doar dacă primeşte mandat din partea şefului statului. 

Disputa nu s-a stins, reizbucnind în 2014. Pe 24 iunie, Victor Ponta a sesizat Curtea în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinţie, deoarece preşedintele nu i-a permis premierului să participe la şedinţa Consiliului European din 26 iunie 2014, în pofida faptului că pe agenda Consiliului figurau chestiuni care erau de competenţa Guvernului, cea mai importantă fiind desemnarea din partea României a unui membru al Comisiei Europene, iar preşedintele nu s-ar fi consultat cu primul-ministru.

Prin decizia Curţii Constituţionale din 9 iulie 2014, Traian Băsescu a avut din nou câştig de cauză. Curtea a stipulat că preşedintele României nu poate fi obligat să mandateze primul-ministru să participe la Consiliu. În plus, judecătorii constituţionali au constatat existenţa unor documente care atestau dialogul preliminar dintre Guvern şi Preşedinţie pe tema reuniunii din 26 iunie 2014.