Amnezie politică. Marile reforme, omise în programul de guvernare
0Reorganizarea administrativă şi revizuirea Constituţiei sunt reforme utile doar la nivel de discurs politic, în practică ele fiind omise în programul Guvernului Ciucă, deşi au fost o justificare a înfrăţirii PNL cu PSD.
Reforma statutului, inclusiv prin modificarea Constituţiei, a fost unul din principalele argumente ale înfrăţirii PNL cu PSD şi UDMR, pentru a fi o majoritate solidă, capabilă de adoptare a unor legi organice, dar şi de schimbare a unor articole din Legea fundamentală. Unii politicieni în continuare vorbesc de acest deziderat. Nicolae Ciucă a subliniat în discursul de învestire din plen despre necesitatea „reformării statului prin revizuirea Constituţiei României”, dar şi de „reformarea administraţiei publice prin descentralizare şi debirocratizare”. Gheorghe Flutur, principalul responsabil al PNL de negocierea programului politic, a subliniat, într-un interviu dat vineri pentru Mediafax, că vrea revizuirea Legii fundamentale, astfel încât „regiunile”, ca unităţi administrativ-teritoriale, să fie recunoscute prin Constituţie. Aceste teme au fost abordate şi de politicieni din PSD sau UDMR, precum Sorin Grindeanu sau Kelemen Hunor.
Cu toate acestea, în programul de guvernare al Cabinetului Ciucă, singurul detaliu referitor la modificarea Constituţiei este adoptarea iniţiativei „Fără penali în funcţii publice”. Iniţiativa este blocată de fix un an la Comisia juridică din Senat, iar pentru a o duce până la capăt este necesar un vot favorabil cu majoritate de două treimi, apoi de validare prin referendum. În rest, dincolo de declaraţiile publice, nu sunt menţiuni despre demersuri privind reorganizarea administrativ-teritorială sau revizuirea Constituţiei.
Doar „enunţuri politice”
„Adevărul” a contactat reprezentanţii principalelor partide ale Coaliţiei pentru a explica lipsa acestor reforme, asumate printr-un program de guvernare. „Nu s-a discutat despre o anumită modificare Constituţiei, ci s-a vorbit doar despre o reformă a statului. Dacă reforma statului o să ceară şi o modificare a Constituţiei, o să dezbatem asta. Coaliţia a stabilit, de principiu, că dacă va fi necesară revizuirea Constituţiei, facem şi acest lucru. Trebuia făcută o comisie parlamentară care să stabilească, cum se întâmplă în asemenea situaţii, tezele de revizuire şi, plecând de la câteva principii, vedem în concret cum şi ce s-ar putea modifica”, a precizat senatorul Robert Cazanciuc, unul dintre juriştii social-democraţi.
Reprezentanta PNL, Iulia Scântei (preşedintă a Comisiei juridice din Senat), a pasat responsabilitatea pentru tema revizuirii Constituţiei exclusiv către social-democraţi şi aleşii UDMR, chiar dacă nici liberalii n-au fost străini de temă. „Sunt enunţuri politice ale altor partide, PSD sau UDMR. S-a hotărât să nu avem un capitol strict pentru revizuire pentru că nu este încă o chestiune politică asumată. Noi am susţinut, în capitolul întâi, partea de principii, o eventuală revizuire şi noi am susţinut să rămână obiectivul pe transpunere a referendumului. Deci, nu există un angajament politic”, a declarat Scântei, fiind de părere că inclusiv declaraţiile colegilor săi „sunt discursuri politice”. De altfel, reprezentanta PNL a punctat faptul că fiecare partid are propriile lucruri pe care le-ar vrea mai bine transpuse la nivel constituţional. „De exemplu, noi avem clar la PNL competenţa CCR-ului pe conflictele juridice, unde în epoca anterioară s-a exagerat, prin a ajunge să spună celorlalte puteri ce să facă. Vedeţi şi cazul Kovesi. Şi atunci competenţa aceasta cu soluţionarea conflictelor între puterile statului, care s-a introdus în 2003, trebuie reevaluată să vedem în ce măsură sau care sunt limitele Curţii”, a completat şefa Comisiei juridice din Senat.
Referitor la accelerarea paşilor spre reforma administrativ-teritorială, Iulia Scântei a punctat că o reorganizare administrativă poate fi realizată şi prin lege organică, unde să fie prevăzute transferul de competenţe şi autonomia financiară către structurile teritoriale, însă pasul important trebuie făcut la nivel de decizie politică. Pe scurt, partidele să decidă ce anume vor, apoi juriştii şi constituţionaliştii se vor ocupa de acest lucru, însă discuţiile pe această temă ar putea loc doar începând cu luna februarie, adică din următoarea sesiune parlamentară. Nu în ultimul rând, PNL nici nu vrea să audă de organizarea statului din republică semiprezidenţială în republică parlamentară, aşa cum au vehiculat scenariul PSD şi UDMR.
Enunţul politic al fiecărui partid este la nivel de dorinţă. În coaliţie nu s-a ajuns la un consens despre cum va fi făcută sau când va fi făcută revizuirea. Iulia Scântei, senatoare PNL
Pe de altă parte, Robert Cazanciuc, recent ales şi vicepreşedinte al Senatului, a precizat că pentru regionalizare într-adevăr ar fi necesară modificarea Constituţiei, iar dacă noua Putere ar pleca pe acest drum, probabil ar urma să fie aduse şi alte „clarificări” Legii fundamentale, din moment ce „instituţiile au fost interpretate diferit de-a lungul timpului”, în funcţie de cine a fost la putere.
„Adevărul” a contactat şi o altă forţă politică din Coaliţie care a promovat intens tema revizuirii Constituţiei înainte de încheierea consolidării noii majorităţi guvernamentale, adică UDMR. Nu au răspuns apelurile nici Csoma Botond, unul dintre responsabilii UDMR pe zona juridică şi constituţională, nici liderul formaţiunii, Kelemen Hunor. De asemenea, purtătorul de cuvânt al formaţiunii, Hegedus Csilla, ne-a orientat pentru clarificări la vicepremierul Kelemen Hunor.
Modificarea Legii CCR nu mai este o prioritate
În programul de guvernare nu şi-au făcut loc nici menţiuni referitoare la modificarea Legii de funcţionare şi organizare a Curţii Constituţionale, deşi, la sfârşitul lunii septembrie, Marcel Ciolacu depunea un proiect de lege în acest sens. La acel moment, când PSD era în opoziţie, social-democraţii evidenţiau în proiectul lor că la viitoarea alegere a judecătorilor CCR să existe o interdicţie prin care să nu fie acceptate persoane care în ultimii opt ani au făcut parte din partide sau organizaţii politice.
„Nu s-a discutat în Coaliţie. Nu cred că este acum o prioritate. Prioritatea este ce se întâmplă în această perioadă cu pandemia, cu economia”, a subliniat Cazanciuc. Proiectul de lege se află încă la comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, prim for în cazul iniţiatei legislative. Anul viitor mandatele a trei judecători expiră, aşa că preşedintele României, Senatul şi Camera Deputaţilor vor propune câte un nou magistrat.