Alegeri parlamentare 2020. Prezenţa la urne în diaspora, sâmbătă, la ora 22.00: peste 86.000 de români şi-au exprimat opţiunea în prima zi de vot

Peste 86.000 de români din străinătate au votat sâmbătă, în prima zi a alegerilor parlamentare,  puţin peste 21.000 dintre ei folosind procedura votului prin corespondenţă. Secţiile de votare din diaspora sunt de deschise pentru două zile, în intervalul orar 7.00 - 21.00 (ore locale). La alegerile parlamentare din 2016, au votat în total, în străinătate, 106.038 de români.

UPDATE 22:00 86.034 de români au votat la alegerile parlamentare până la această oră, din care 64.705 pe liste suplimentare, iar  21.329 prin corespondenţă.

UPDATE 20:00 59.902 români au votat în diaspora sâmbătă până la ora 20:00 (ora României), ceea ce face ca numărul total de voturi din străinătate să ajungă la 81.231 dacă adaugăm şi voturile prin corespondenţă. Urnele se închid sâmbătă la ora 21.00 (ora fiecărei ţări unde sunt secţii deschise).

UPDATE 18:00 Peste 71.000 de români din diaspora au votat deja la alegerile parlamentare. Dintre aceştia, 50.168 au votat pe liste suplimentare, iar restul prin corespondenţă.

UPDATE 16.00 - 59.364 de români au votat până la această oră, în total, în diaspora. Excluzând votul prin corespondenţă, la urne s-au prezentat 38.035 de votanţi. Procesul de vot continuă sâmbătă până la ora 21.00(ora locală din fiecare ţară) şi va fi continuat şi duminică, în intervalul orar 7:00 - 21:00 (ora locală).

UPDATE 14.00  Un număr de 26.405 alegători din străinătate au votat până sâmbătă, la ora 14:00, la alegerile parlamentare. Acestora li se adaugă cei 21.329 de alegători care au optat pentru votul prin corespondenţă, ceea ce ce înseamnă că 47.734 de români din străinătate au votat deja.

Peste 4.600 de români au votat în Italia şi peste 3.400 în Spania. În Franţa au votat până la această oră 1.200 de persoane, ăn Germania peste 2.700, iar în Marea Britanie peste 1.870.

Prima zi a votării în străinătate la alegerile parlamentare 2020 s-a încheiat în cele mai estice secţii de votare, organizate în Noua Zeelandă şi Australia

Prima zi a votării în străinătate la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an s-a încheiat în cele mai estice 6 secţii organizate în Australia şi Noua Zeelandă (Canberra, Melbourne, Sydney, Adelaide, Brisbane şi Auckland). Procesul de votare a decurs în condiţii foarte bune şi nu a fost necesară prelungirea votării.

În Noua Zeelandă au votat în prima zi a scrutinului 44 de români, iar în Australia - 166.

La ora 14.00, ora României, se încheie prima zi a votării şi la secţiile organizate în Seoul, Tokyo, Perth, Beijing, Shanghai, Hong Kong, Manila, Kuala Lumpur şi Singapore.

Potrivit datelor oficiale, până la ora 12.00, un număr total de 36.729 de români din diaspora îşi exprimaseră opţiunea, dintre care 21.329 au votat prin corespondenţă. 

Astfel, 4.067 de români au votat în cele 30 de secţii de votare din Republica Moldova şi aproape 3.000 (2.939) în cele 137 de secţii de votare din Italia.

Topul statelor europene cu cel mai mare număr de voturi exprimate este continuat cu Spania, unde 2.121 de români au votat în cele 140 de secţii, Germania cu 1.745 români care şi-au exprimat opţiunea în cele 61 de secţii de vot şi Regatul Unit cu 1.124 de voturi exprimate în cele 50 de secţii de votare.

Spre comparaţie, la alegerile parlamentare din 2016, când a fost o singura zi de vot, doar 106.038 de români din străinătate şi-au exprimat votul, număr infim în raport cu cel al românilor stabiliţi în străinătate (spre exemplu, în Republica Moldova au votat doar 1.392 de români).

Votul în diaspora pentru alegerile parlamentare a început vineri la ora 20:00, ora României, primii care au votat fiind românii din Noua Zeelandă, care şi-au putut exercita dreptul de vot la secţia deschisă în Auckland.

Alegerile parlamentare organizate în străinătate se desfăşoară pe durata a două zile, 5 şi 6 decembrie,  în intervalul orar 7.00 – 21.00 (ora locală), Votul în străinătate se va finaliza luni dimineaţă, la ora 7.00, odată cu închiderea secţiilor de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii. În ambele zile există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21:00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.

Având în vedere diferenţele de fus orar, votarea în străinătate se desfăşoară pe parcursul a 59 ore, secţia Auckland fiind prima care se va deschide, iar secţiile din vestul Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, Anaheim, Sacramento, San Francisco, Los Altos, Las Vegas, Portland şi Seattle) şi Canadei (Vancouver) fiind ultimele care se vor închide (luni, 7 decembrie, ora 7.00, ora României).

Pentru aceste alegeri parlamentare au fost deschise 748 de secţii de votare în străinătate.

Cele mai multe secţii de votare vor fi organizate în Spania (140 de secţii, faţă de 143 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Italia (137 de secţii, faţă de 142 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Germania (61 de secţii, faţă de 80 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Marea Britanie (50 de secţii, faţă de 72 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Franţa (48 de secţii, faţă de 50 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), S.U.A. (36 de secţii de votare, faţă de 38 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Republica Moldova (30 de secţii, faţă de 37 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Belgia (19 secţii de votare, faţă de 23 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Austria (17 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Irlanda (16 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Olanda (15 secţii, faţă de 25 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Grecia (11 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Norvegia (10 secţii, la fel ca alegerile prezidenţiale din 2019), Danemarca (10 secţii, faţă de 12 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Portugalia (9 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Canada (7 secţii, faţă de 9 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Elveţia (7 secţii, faţă de 8 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019), Australia şi Noua Zeelandă (7 secţii, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2019), Ungaria (7 secţii, faţă de 6 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019) şi Finlanda (4 secţii, faţă de 3 organizate la alegerile prezidenţiale din 2019).