Alegerea primarilor în două tururi revine pe agenda publică. Mizele schimbării și blocajele politice

Alegerea primarilor în două tururi revine în discuție în contextul alegerilor parțiale din 7 decembrie. Ciprian Ciucu, candidat la Primăria Capitalei, susține că tema ar trebui repusă pe agendă după actualul scrutin, argumentând că, în formula actuală, primarii ajung frecvent să fie aleși cu o legitimitate scăzută.

„Legitimitatea este foarte importantă şi poate ne revenim şi discutăm, după aceste alegeri, anul viitor, la modul serios, la revenirea la două tururi pentru alegerea primarilor, pentru că nu poate decât să facă bine democraţiei”, a afirmat Ciprian Ciucu.

De altfel, aceasta a fost și una din temele principalele de campanie ale președintelui Nicușor Dan, care a făcut referire tot la legitimitatea primarului. La alegerile din 2024, Nicușor Dan a câștigat al doilea mandat, fiind reales cu 48,3% din voturile exprimate. Totuși, asta înseamnă că, din cei 1,8 milioane de bucureșteni cu drept de vot, doar 250.000 au pus ștampila pe candidatul câștigător, adică un procent de sub 20%.

Cum s-a pierdut alegerea primarilor în două tururi

Prevederea care stabilea alegeri locale într-un singur tur a produs efecte prima dată în 2012, după ce a fost introdusă în 2011, prin Parlament, de PDL, partid absorbit între timp de PNL. Motivele invocate la acel moment au fost banii cheltuiți în plus pe încă un tur. Astfel inițiativa a fost depusă în Parlament în 2010, de parlamentari ai PDL, PSD, PNL, minorități și independenți. PSD și PNL s-au opus adoptării în Legislativ, în 2011, însă vioara întâi era atunci PDL, care conducea Guvernul cu premierul Emil Boc.

În 2020, Cabinetul condus de Ludovic Orban și-a angajat răspunderea în Parlament pentru alegerea primarilor în două tururi la alegerile locale. PSD, condus de Marcel Ciolacu, și UDMR, condus de Kelemen Hunor, au depus ulterior o moțiune de cenzură care a trecut, înlăturând Guvernul Orban.

În 2022, Parlamentul a respins decizional un proiect al PMP pentru alegerea primarilor în două tururi. 

Alegerea primarilor în două tururi face și acum obiectul unor proiecte din sertarele Parlamentului. USR a depus o inițiativă în 2019, care a fost respinsă de Senat în februarie 2024. O alta a fost depusă de AUR, S.O.S. România și POT, care nu dețin majoritate. Și această inițiativă a fost respinsă de Senat la finalul sesiunii trecute, în iunie. Acum, ambele își urmează cursul în Camera Deputaților.

Ce spun experții

Analiștii consultați de „Adevărul” subliniază că organizarea alegerilor într-un singur tur favorizează anumite categorii de candidați și influențează modul în care alegătorii își exprimă opțiunile, distorsionând astfel rezultatul votului.

„În cazul în care avem primar în funcție, care candidează, este avantajat primarul în funcție. Și majoritatea primarilor în funcție și-au reconfirmat mandatele. Astea sunt și la generală, și la primăriile de sector, și la primăriile din țară. Cel mai mare avantaj este al primarului în funcție. Există acest dezavantaj al unui singur tur, care presupune alegerea unui primar cu un număr mic de voturi. Ține și de prezența la vot, dar ține și de risipirea electoratului, de fragmentarea electoratului între foarte mulți candidați. Și atunci poți să ajungi să câștigi alegerile cu un număr foarte mic de voturi, raportat la nivelul total al alegătorilor. Acesta este un dezavantaj.

Și mai este și problema aceasta a unei competiții care, din cauza risipirii, fragmentării voturilor, poate să producă discuții nesfârșite legate de numărul de voturi. Am văzut așa ceva la Primăria Sectorului 1. Când se poate întâmpla ca 100 de voturi să decidă în favoarea unuia sau altuia, și atunci se ajunge la numărări și renumărări cu sacii de voturi. Pentru că se poate ajunge la situații în care doar câteva voturi, când votul este foarte fragmentat, să încline balanța. Ceea ce este evident că afectează reprezentativitatea acelui primar, pentru că întotdeauna vor fi contestații și se va vorbi de numărul mic de voturi”, explică redactorul șef Historia Ion M. Ioniță.

„Ești mult mai puțin predispus ca alegător să trebuiască sau să simți că trebuie să votezi strategic” - George Jiglău, politolog 

„Practic turul întâi s-a transformat într-o competiție, într-un singur tur, pentru a-l alege pe cel care o să fie contra-candidatul lui Simion în turul doi. Turul doi schimbă foarte tare, în sine este o altă competiție, care până la urmă dă câștigătorul competiției în ansamblu, cu tot cu turul întâi. Și se schimbă și altfel comportamentul, și anume că scade presiunea pe acest vot strategic. Când votăm în două tururi, ești mult mai puțin predispus ca alegător să trebuiască sau să simți că trebuie să votezi strategic la turul întâi, pentru ca nu cumva să câștige alegerile cineva care e problematic. Deci când suntem într-un singur tur, ești mult mai predispus să votezi cu cineva mai apropiat de preferințe, chiar dacă știi că are mai putine șanse, pentru că oricum o să vină un tur doi în care acolo vei putea să votezi strategic, în așa fel încât să nu câștige candidatul care ți-e cel mai puțin preferat”. Astfel, turul II se și „transformă într-o competiție despre valori”. 

S-ar întâmpla, dacă am avea voință politică, abia peste trei ani - Ion M. Ioniță, redactor șef Historia

„Bineînțeles că ar fi bine să ai alegeri în două tururi. Atunci electoratul ar putea să fie mai implicat, pentru că, evident, ar conta foarte mult și un al doilea tur. Nu s-ar rezolva totul din primul tur. Și ar permite alianțe, ar permite coaliții în al doilea tur. Ar permite o finală”, mai explică Ion M, Ioniță, însă „asta s-ar întâmpla, dacă am avea voință politică, abia peste trei ani”, când vor fi organizate următoarele alegeri locale.

Costurile, care au pornit acest demers în 2010, nu reprezintă un motiv important în acest context, mai spune Ion M. Ioniță: „Această discuție legată de costuri n-are niciun fel de rol. Democrația este un proces care impune și costuri, dar nu așa se fac economii. Nu reducând un tur al alegerilor aduci o economie importantă. Pe de o parte, cheltuielile sunt mici raportat la bugetele naționale, pe de altă parte democrația trebuie consolidată, nu trebuie șubrezită. Și discuția despre bani nu are loc aici. Nu este vorba despre sume importante la niciun fel de alegeri. Banii nu sunt importanți aici. Aici este important procesul democratic. Și angrenarea câtor mai mulți cetățeni în procesele democratice, pentru a avea o democrație solidă”.