Al doilea om în stat, corigent la Constituţie

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a dovedit că el însuşi nu cunoaşte Constituţia, deşi a propus suspendarea lui Traian Băsescu tocmai pe motiv că şeful statului nu ar fi respectat Legea Fundamentală.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a propus un calendar de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, pe care îl acuză că a încălcat în mod repetat Constituţia. Liderul PLR a gândit, cu exactitate, datele în care preşedintele ar putea fi mai întâi suspendat, apoi demis prin votul poporului. „Propun iniţierea procedurii constituţionale de suspendare şi demitere a Preşedintelui României, având următorul calendar: suspendarea de către Parlament a Preşedintelui României în preajma datei de 23 septembrie şi organizarea Referendumului de demitere a Preşedintelui României pe data de 2 noiembrie, aceeaşi zi în care se organizează primul tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale“, a arătat preşedintele PLR.

Datele au fost alese strategic, pentru a maximiza şansele de demitere a preşedintelui. „Coincidenţa datei primului tur al alegerilor prezidenţiale cu Referendumul de demitere al Preşedintelui României va crea premise favorabile îndeplinirii cvorumului legal de 50%+1“, susţine Călin Popescu Tăriceanu. Această declaraţie arată faptul că Tăriceanu, din postura de al doilea om în stat - locţiitor teoretic al preşedintelui - a făcut un calcul după ureche, fără a citi Constituţia.

Articolul 95 din legea Fundamentală, ce se referă la suspendare a preşedintelui, ne spune, la al treilea paragraf, următoarele: „Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui“. Aşadar, dacă Parlamentul l-ar suspenda pe Traian Băsescu în data de 23 septembrie, ce pică într-o zi de marţi, când ambele Camere lucrează, ultima zi în care ar putea fi organizat referendumul de demitere ar fi 22 octombrie. Însă, cum 22 cade într-o zi de miercuri, data-limită a referendumului rămâne 19 octombrie, pentru că pică duminica, singura zi în care poate fi organizat referendumul. Greşeala de calcul, cauzată de necunoaşterea Constituţiei, a fost taxată imediat de fostul preşedinte al Senatului, Crin Antonescu.

„Domnul Tăriceanu, inginer, nu e în stare să facă un calcul simplu, că din 23 septembrie, 30 de zile înseamnă 23 octombrie, nu 2 noiembrie. E un demers jalnic, demagogic, ridicol al domnului Tăriceanu.“, a spus Antonescu.

Sesiune extraordinară, singura soluţie
Tăriceanu şi-a dat seama că a greşit numai când jurnaliştii i-au citit articolul din Constituţie. „E o propunere pe care am avansat-o, sigur că această propunere va face obiectul unor discuţii. Fără îndoială, şi în cazul calendarului, şi în privinţa supunerii votului Parlamentului, există posibilitatea unei anumite flexibilităţi“, a încercat Tăriceanu să dreagă busuiocul.

Pentru a organiza referendumul concomitent cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, Parlamentul ar trebui convocat cel mai devreme pe 4 octombrie. Însă aleşii şi-au luat oficial vacanţă exact lunile octombrie şi noiembrie, pe motiv că sunt implicaţi în campania electorală din teritoriu. Astfel, dacă intenţionează să-l suspende pe şeful statului, Tăriceanu şi Ponta trebuie să convoace o sesiune extraordinară. „Pentru aşa ceva, fiţi convinşi că se reuneşte Parlamentul în sesiune extraordinară, dacă va fi nevoie“, a comentat Tăriceanu. Experienţa ne arată altceva: de câte ori s-a încercat convocarea unei sesiune parlamentare extraordinare, nu a fost întrunit cvorumul de şedinţă. Iar la precedenta suspendare a lui Traian Băsescu, în 2012, liderii USL le-au interzis atunci parlamentarilor să plece în concediu şi i-au ţinut la Bucureşti toată vara, să fie siguri că se prezintă la vot.

Nici data de 23 septembrie nu era aleasă întâmplător de Tăriceanu: e termenul-limită de depunere a candidaturilor pentru alegerile prezidenţiale. Astfel, Tăriceanu plănuia o  mare lovitură de imagine: să-şi oficializeze candidatura în aceeaşi zi în care preşedintele urma să fie suspendat. Deci electoratul anti-Băsescu să devină pro-Tăriceanu.

Constituţia, invocată la nevoie
Călin Popescu Tăriceanu a sărit peste articolul privind suspendarea preşedintelui, dar a citit şi a citat alte articole din Constituţie, de care s-a agăţat să justifice cererea de suspendare. De pildă, Tăriceanu invocă articolul 80 din Constituţie, atunci când susţine că „Preşedintele s-a implicat concret în acţiuni politice de notorietate publică care l-au transformat în liderul de facto al Fundaţiei Mişcarea Populară, fundaţie cu activitate eminamente politică, şi al Partidului Mişcarea Populară“. Preşedintele Senatului îl mai acuză pe şeful statului că „a promovat raporturi instituţionale în forme necivilizate cu participanţii la viaţa publică“ şi îi reproşează „intervenţia directă şi instituţională la Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în problema comisarului roman“. Niciunul dintre cele trei argumente nu contravin Constituţiei, ci poate doar moralităţii.

ACL şi UDMR, front comun
Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat că ACL nu susţine o nouă suspendare a preşedintelui. „Este praf în ochii românilor. Pe noi nu ne interesează acest demers. Nu susţinem suspendarea“, a declarat Blaga. Deşi se află la guvernare alături de PSD, nici UDMR nu susţine suspendarea preşedintelui. „Va avea loc o declaraţie oficială a preşedintelui UDMR care va anunţa că UDMR nu este de acord cu acest demers şi nu îl va sprijini. Demersul mi se pare puţin tras de păr. Trebuie motivat ca lumea şi nu este motivat şi nu o faci când expiră mandatul preşedintelui. Demersul este mai mult unul electoral“, a anunţat Eckstein-Kovacs.