Adrian Năstase: „Superimunitatea parlamentarilor a dispărut de 10 ani. A rămas doar superimunitatea preşedintelui”

Spre deosebire de cea a preşedintelui, superimunitatea parlamentarilor a dispărut în urmă cu 10 ani, susţine fostul premier Adrian Năstase, care aminteşte că din 2003, după revizuirea Constituţiei, aleşii neamului pot fi urmăriţi penal şi pot fi trimişi în judecată.

„Cert este că, în 2003, când a fost revizuită Constituţia – sub „guvernarea Năstase” – a fost eliminată super-imunitatea parlamentarilor, în sensul că ei pot fi urmăriţi penal şi pot fi trimişi în instanţă. Singura superimunitate care a rămas este cea a preşedintelui Republicii – cea de care se bucură Traian Băsescu, el neputând fi urmărit penal pe perioada mandatului său”, a scris Năstase, sâmbătă, pe blogul personal.

El aminteşte că în alineatul 2 al articolului 72 din Constituţie se stipulează: „Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

Odată cu această precizare, Năstase a lansat şi o mică „înţepătură” în direcţia fostului ministru de Justiţie Monica Macovei. „Unii nu au aflat încă de această modificare a Constituţiei – de exemplu Monica Macovei – şi continuă să ceară „ridicarea” imunităţii parlamentare pentru fapte penale”, a mai scris fostul premier pe blog.

Fostul şef al social-democraţilor scrie că parlamentarii „nu pot fi perchezitionaţi, reţinuţi sau arestaţi, înainte de condamnare pentru a se evita eventuale abuzuri, în principal împotriva parlamentarilor opoziţiei”, exemplificând că această prevedere a existat şi în celelalte Constituţii ale României, dar şi în legile fundamentale ale celorlalte state europene. „Este exceptată situaţia de infracţiune flagrantă, când se presupune că nu s-ar mai putea vorbi de un eventual abuz (art. 72 alin. 3)”, mai precizează Năstase.

Fostul premier oferă şi un exemplu al unui tip de abuz la care ar putea fi supus un parlamentar: „Să presupunem că în timpul guvernării Boc, lipseau trei voturi în parlament la o moţiune de cenzură. Fără protecţia din Constituţie, teoretic, puteau fi reţinuţi patru parlamentari din opoziţie, în timpul votului (pe motive inventate) şi apoi erau eliberaţi”.

„Este clar că parlamentul nu este un birou de înregistrat acte de la parchet. El are rolul Constituţional de a cenzura solicitarea din partea parchetului şi de a stabili dacă nu cumva cererea espectivă reprezintă un abuz sau are motivaţii politice. Este sarcina parchetului să convingă parlamentarii că nu este vorba de aşa ceva. Aşa că el (parchetul) decide ce argumente (probe) trimite la Parlament”, conchide Năstase.

Probabil într-o notă ironică adresată celor care se întreabă cum deţinutul Adrian Năstase scrie pe blog din închisoare, fostul premier a scris la finalul postării: „scris de mână în Penitenciarul Jilava”.