Adevărul Live. Directorul INSCOP, Remus Ştefureac, despre optimismul generat de alegerea lui Iohannis
0Românii au devenit, brusc, mult mai entuziaşti în ceea ce priveşte viitorul ţării – arată un barometru INSCOP realizat la comanda ziarului „Adevărul“, sondaj care „măsoară“ şi „efectul diaspora“ asupra rezultatului votului. Directorul INSCOP, Remus Ştefureac, şi jurnalistul Liviu Iolu au vorbit, la Adevărul Live, despre infuzia de optimism generată de noul preşedinte.
„Graficul privind evoluţia direcţiei în care se îndreaptă România arată clar că alegerile prezidenţiale au avut un efect de tsunami şi dezvăluie latura emoţională, afectivă a evaluării. Pe parcursul anului 2014, percepţia unei direcţii greşite a fluctuat între 66-68%, nu sunt fluctuaţii majore. Ei bine, după alegerile prezidenţiale vedem o inversare completă. Se schimbă raportul dintre cei care cred că România se îndreaptă într-o direcţie pozitivă, respectiv cei care cred că se îndreaptă într-o direcţie negativă", a arătat directorul INSCOP.
În opinia sa, cei care îşi manifestau optimismul înainte de alegeri erau, în mare parte, susţinători ai Guvernului.
"După 16 noiembrie, o parte consistentă din votanţii lui Klaus Iohannis, la care se adaugă un public nu foarte conectat la agenda politică, dar care a simţit acest moment, susţinătorii Guvernului încă în funcţie spun că România merge într-o direcţie bună. După alegerile din 2012 şi venirea USL la guvernare, nu am avut un asemenea moment", a explicat Remus Ştefureac.
El arată că valul de optimism creează aşteptări ridicate cu privire la performanţele politicienilor.
"În acest moment, presiunea este ceva mai mare asupra preşedintelui ales, pentru că este câştigătorul. E nou în funcţie, sunt aşteptări mari, dar va fi o presiune şi asupra celui care exercită guvernarea. Dacă e să vorbim de o presiune conjugată, va fi un alt tip de presiune. Va fi un element important de presiune", a arătat el.
"Dacă am fi avut şi alegeri parlamentare, Guvernul Ponta nu ar mai fi fost la putere, o tabără s-ar fi simţit complet plasată în zona învinşilor. Aşa, fiecare regăseşte o zonă de satisfacţie. Infuzia de energie pozitivă cred că e bună pentru România", a spus directorul INSCOP.
În ce priveşte structura socio-demografică a eşantionului, Ştefureac a spus că, în categoria de vârstă 18-64 de ani, este omogenă percepţia optimistă, în timp ce persoanele cu vârsta de peste 64 de ani sunt mai degrabă pesimiste. "O posibilă explicaţie este legată de percepţia eşecului, mai puternică pentru Ponta. Nealegerea sa este probabil percepută de alegătorii de peste 64 de ani ca o posibilă ameninţare asupra situaţiei pensiilor. Cu toate acestea, chiar şi la categoria de peste 64 de ani, raportul direcţie bună-direcţie proastă este pozitiv.", a precizat directorul INSCOP.
Cercetarea INSCOP a măsurat, de asemenea, "efectul diaspora" asupra opţiunilor electoratului din ţară.
"Din populaţia cu drept de vot, 53% au venit în turul I. Cifrele despre care vorbim mi se par spectaculoase. Noi am testat în ce măsură problemele din diaspora au determinat participarea la vot, dar şi sensul votului. Cele două trebuie discutate în paralel", a afirmat Ştefureac.
"Vorbim de prezenţa la vot - e evident că elementul esenţial care a determinat rezultatul este legat de prezenţă. Am avut o prezenţă de 64%. Sigur, 52% spun că problemele din diaspora nu au contribuit deloc la prezenţă şi e o cifră normală. Faptul că aproape 27%spun că au fost convinşi să vină la vot de problemele din diaspora confirmă că aceasta a fost cauza principală pentru care românii au venit la vot", a mai spus el.