100 de zile de guvernare Bolojan: asumări în serie, scandaluri politice și reforme încă pe hârtie. „Criza a început cu guvernul Cîțu”

Guvernul Bolojan a împlinit 100 de zile pe 30 septembrie, iar bilanțul indică 6 asumări de răspundere în Parlament, 5 moțiuni de cenzură fără succes și două moțiuni simple, după măsurile fiscal-bugetare care au provocat atât proteste în societate, cât și scandal în coaliție. Totuși, „reformele încă n-au fost făcute”, o spun chiar liderii coaliției.

„Noi, până acum, n-am făcut nicio reformă. Reformele încă n-au fost făcute. Ceva, foarte puțin la educație. (...) Să tai cheltuielile sau să mărești taxele nu e o reformă”, a declarat Kelemen Hunor, vorbind despre cele 3 luni de mandat ale Guvernului Bolojan.

Executivul a trecut borna de 100 de zile cu două pachete de măsuri fiscal-bugetare pe care și-a asumat răspunderea în Parlament, fiind în total, de fapt, 6 proiecte, între care măsuri de reducere a veniturilor pentru bugetari, creștere a vârstei de pensionare sau chiar taxe, care au generat proteste de amploare, de la boicotul primei zile de școală, până la blocajul din sistemul de justiție. De cele mai multe ori însă, măsurile pe care liderii coaliției s-au contrazis în ultimele luni nu au indicat și un impact bugetar semnificativ.

În același timp, odată cu măsurile nepopulare adoptate, Executivul a avut de înfruntat 5 moțiuni de cenzură și 2 moțiuni simple îndreptate către miniștrii săi, votul pe acestea fiind mai degrabă un simbol al exercitării opoziției. Cele trei partide AUR, SOS și POT nu dețin numărul necesar de mandate pentru a combate majoritatea parlamentară a Guvernului Bolojan. 

„Poate puteam face mai mult dacă eram mai coerenți, dacă eram mai solidari între noi și dacă acționam ceva mai hotărât” – Ilie Bolojan, premierul României

„Nu a fost, practic, o austeritate ceea ce s-a făcut, ci cred că au fost niște măsuri de responsabilitate, care trebuiau puse în practică. (…) Am evitat, practic, intrarea în incapacitate de plată, pe fondul deficitelor de peste 9%, pe fondul celor mai mici venituri din PIB din Uniunea Europeană”, afirmă premierul, invocând faptul că agențiile de rating nu au decăzut România la categoria „Junk” și continuarea proiectelor pe fonduri europene, fiind renegociat totodată PNRR-ul României.

Întrebat dacă este mulțumit de ceea ce a realizat cabinetul pe care îl conduce în cele 100 de zile de mandat, premierul a arătat că „deciziile nu se iau foarte ușor” într-o coaliție cu 4 partide.

„Uneori dezbaterea este bună, pentru că ies, poate, cele mai bune idei dintr-o dezbatere. Şi da, eu cred că, în condițiile date, poate puteam face mai mult dacă eram mai coerenți, dacă eram mai solidari între noi și dacă acționam ceva mai hotărât”, mai arată șeful Guvernului, sugerând însă că reformele care au acaparat discuțiile Executivului din ultima perioadă par să intre pe o linie dreaptă.

De ce nu au venit reformele. Punctele forte și lipsurile Executivului

„Ceea ce s-a încercat, și ăsta e un plus pentru Guvernul Bolojan, a fost să stabilizeze cât de cât situația bugetară a României” - Andrei Țăranu, politolog

Politologul Andrei Țăranu punctează că reformele nici nu puteau veni, statul având, de fapt, o necesitate urgentă în a-și rezolva problemele economice începute în perioada pandemiei de coronavirus.

„Niciodată nu poți să faci reforme în criză. Ăsta e un lucru pe care oricine îl știe. În primul rând, nu te apuci să îți schimbi dantura când tu ai o problemă gravă de sănătate. Întâi rezolvi problema cu sănătatea și după aceea schimbi. Ceea ce se putea face era o mult mai bună comunicare. Toată lumea a înțeles că avem un deficit istoric. Sigur, aici a fost o încercare politică permanentă pe care, în special, USR-ul și apoi PNL-ul tot au dat vina pe PSD. Dar criza a început, de fapt, de pe vremea guvernului Cîțu. Atunci a început. Guvernul Cîțu a luat niște măsuri complet absurde, inclusiv faptul că România s-a împrumutat cu 870 milioane de lei de zi. Și atunci zicând Cîțu că avem dobânzi negative. Una peste alta, începând din momentul ăla și până astăzi, pentru că așa cum observați, România continuă să se împrumute, probabil la prețuri mai mici, dar continuă să se împrumute.

Ceea ce s-a încercat, și ăsta e un plus pentru Guvernul Bolojan, a fost să stabilizeze cât de cât situația bugetară a României. De asta trebuie subliniat că noi nu avem o criză sistemică, nu avem o criză cum este cea din 2007-2012, care pe noi ne-a lovit în 2010-2015. Avem o criză bugetară strict națională. Este o criză pe care noi toți am generat-o, în special tot ceea ce a însemnat partea asta de dezvoltare”.

Potrivit politologului, în cazul Guvernului condus de Ilie Bolojan se remarcă însă unele lipsuri. În primul rând, „un minus este că nu are curaj”.

„În situații de genul ăsta, orice specialist în economie îți spune că trebuie să crești taxele și să crești taxele special pentru mediul privat. Acela care, așa cum observați în ultima vreme, este cel care are cele mai multe beneficii sub numele de investiții. (…) Așa cum însuși ministrul energiei a spus, România are cele mai mari prețuri de pe glob. Nu mai vorbim de Europa, din întreaga lume avem cele mai mari prețuri la energie. Ceea ce e absurd”, explică politologul.

De asemenea, Executivul condus de Ilie Bolojan trebuie să găsească un echilibru pe care omite să îl pună în discuție:

„Sigur că ne aflăm într-un moment securitar special, deosebit. Dar ar trebui găsită o modalitate și un echilibru în toate. Acest echilibru nu este discutat și nu este pus în discuție de societatea noastră și nici de guvernul Bolojan. Probabil aici nu e doar vina Guvernului Bolojan, e o problemă sistemică. Faptul că domnul Bolojan pare să fie extrem de încăpățânat pentru a pune în practică o filozofie economică care este depășită și este depășită de mai bine de un deceniu”.

Expertul mai remarcă necesitatea unei modificări constituționale, promise inițial, înaintea alegerilor de politicieni în privința reformei administrativ-teritoriale. „România trebuie să treacă în paralel și cât se poate de repede printr-o schimbare constituțională profundă”, iar o modificare constituțională ar putea privi însă și Curtea Constituțională, acolo unde Executivul a întâmpinat până acum blocaje în ceea ce privește reforma pensiilor speciale.

„Noi acum ne lovim de aceleași probleme și o să ne lovim la nesfârșit din cauza unor situații constituționale pe care le-am păstrat din 1991 și care situație din 1991 era, de fapt, continuarea vechilor structuri din perioada comunistă. Ne referim la județe la structura administrativă, la un stat hipercentralizat care nu se poate decât infim regionaliza. Deci aici e o problemă de viziune a întregii clase politice”, mai remarcă politologul Andrei Țăranu.