9 februarie: Ziua în care în România anului 1945 era promulgată Legea epurării presei

0
Publicat:

Ziua de 9 februarie concentrează evenimente și personalități marcante din istorie, cultură și politică, unul dintre cele mai sensibile momente fiind promulgarea, în 1945, a Legii pentru epurarea presei, act care a deschis drumul controlului politic asupra mass-mediei românești în perioada postbelică.

În 1945, în România era promulgată legea epurării presei. FOTO: Shutterstock

1775: S-a născut matematicianul maghiar Farkas Bolyai, originar din Transilvania

Farkas Bolyai, cunoscut în spațiul german sub numele de Wolfgang Bolyai, a fost unul dintre cei mai importanți matematicieni ai secolului al XVIII-lea și începutului de secol XIX, cu o activitate științifică desfășurată în mare parte în Transilvania.

Este cunoscut mai ales pentru contribuțiile sale fundamentale în domeniul geometriei, dar și pentru rolul decisiv pe care l-a avut în formarea fiului său, celebrul János Bolyai, unul dintre fondatorii geometriei neeuclidiene.

Preocupat de problemele de bază ale geometriei, Farkas Bolyai a studiat în profunzime axioma paralelelor, demonstrând independența acesteia față de celelalte axiome ale geometriei euclidiene și formulând mai multe enunțuri echivalente.

În analiza matematică, a cercetat convergența seriilor, formulând, independent de Joseph Ludwig Raabe, un criteriu de convergență important. De asemenea, a adus contribuții semnificative în teoria ariilor, teoria numerelor și în fundamentele filozofice ale matematicii.

1881: A murit Fiodor Mihailovici Dostoievski, scriitor rus

La 9 februarie 1881 a murit Fiodor Mihailovici Dostoievski, una dintre figurile centrale ale literaturii universale. Romancier, gânditor și jurnalist, Dostoievski a exercitat o influență profundă asupra literaturii, filozofiei și psihologiei secolului XX. Opera sa explorează teme precum vina, libertatea, credința, suferința și natura răului.

Fiodor Mihailovici Dostoievski. FOTO: Wikipedia

Printre cele mai cunoscute scrieri ale sale se numără romanele „Crimă și pedeapsă”, „Idiotul”, „Demonii” și „Frații Karamazov”, considerate capodopere ale literaturii mondiale. Pe lângă activitatea literară, Dostoievski a fost și un jurnalist activ, implicat în dezbateri politice și sociale ale vremii.

1895: Ziua în care s-au pus bazele voleiului

La 9 februarie 1895, în Statele Unite, educatorul american William G. Morgan a prezentat oficial jocul numit inițial Mintonette, care avea să devină ulterior voleiul. Conceput ca o alternativă mai puțin agresivă la baschet, noul sport era destinat membrilor YMCA care doreau activitate fizică fără contact dur.

Inspirat din tenis, badminton și handbal, jocul presupunea trimiterea mingii peste o plasă, menținând-o în aer. Datorită rețelei YMCA, voleiul s-a răspândit rapid în întreaga lume, devenind sport olimpic în 1964 și una dintre cele mai populare discipline sportive la nivel global.

1908: S-a născut poetul și traducătorul Cicerone Theodorescu

Cicerone Theodorescu, născut la București, a fost poet, traducător și jurnalist, cu o activitate intensă în presa și viața culturală românească. După 1944, a ocupat funcții importante în structurile culturale ale statului, fiind vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor și redactor-șef al revistei „Viața Românească”.

Cicerone Theodorescu. FOTO: Wikipedia

Autor prolific, Theodorescu a publicat volume de poezie, literatură pentru copii și lucrări de folclor, fiind distins cu Premiul de Stat. A fost, totodată, un traducător apreciat, în special din literatura rusă.

1917: S-a născut Oleg Danovski, întemeietor al baletului românesc modern

Oleg Danovski, dansator și coregraf român de renume internațional, este considerat unul dintre fondatorii școlii românești de balet modern. A evoluat pe scene prestigioase precum Balșoi, Scala din Milano sau Metropolitan Opera din New York și a contribuit decisiv la recunoașterea baletului românesc pe plan internațional.

1945: Se promulgă Legea pentru epurarea presei

Promulgarea Legii pentru epurarea presei, la 9 februarie 1945, reprezintă unul dintre cele mai importante și controversate momente din istoria presei românești. Actul normativ a fost adoptat într-un context politic extrem de tensionat, la doar câteva luni după 23 august 1944, când România a rupt alianța cu Germania nazistă și a trecut de partea Aliaților.

Articol din presa interbelică. FOTO: arhivă

Legea făcea parte dintr-un proces amplu de „curățare” a structurilor statului, justificat oficial prin necesitatea eliminării influențelor fasciste și hitleriste.

În contextul în care se susţinea că presa din perioada 1940-1944 a fost un instrument major de propagandă, susținând alianța cu Hitler, războiul împotriva URSS și politici antisemite, noul regim, instalat sub puternică influență sovietică, a considerat presa un domeniu prioritar pentru epurare.

Potrivit legii adoptate la 9 februarie 1945, erau vizați ziariștii, publiciștii și colaboratorii presei care, înainte de 23 august 1944: au susținut propaganda fascistă sau hitleristă; au fost „stipendați” (plătiţi – nr.r.) de puterile Axei sau au instigat, prin articole sau campanii publicistice, la violență, teroare, schingiuiri și crime.

Sancțiunile prevăzute includeau admonestarea scrisă, suspendarea activității între 6 luni și 5 ani și, în cazurile considerate grave, interzicerea definitivă de a mai profesa în presă.

Deși legea nu prevedea pedepse penale directe, ea a dus la eliminarea din viața publică a numeroși jurnaliști și la desființarea sau restructurarea unor publicații importante, precum celebrul ziar „Universul”.

În practică, legea a depășit scopul declarat al denazificării și a devenit un instrument politic, folosit pentru eliminarea vocilor critice și pentru pregătirea transformării presei într-un mecanism de propagandă al viitorului regim comunist.

Epurarea presei din 1945 a fost astfel unul dintre primii pași decisivi către pierderea libertății de exprimare în România postbelică.

1945: S-a născut actrița americană Mia Farrow

Mia Farrow. FOTO: Getty Images

Mia Farrow este una dintre cele mai cunoscute actrițe americane, cu o carieră impresionantă în film și teatru. Pe lângă activitatea artistică, s-a remarcat prin implicarea în numeroase acțiuni umanitare, fiind Ambasador al Bunăvoinței UNICEF și una dintre cele mai influente personalități publice ale vremii sale.

1957: A murit Miklós Horthy, fost regent al Ungariei

La 9 februarie 1957 a murit, în exil, la Estoril, în Portugalia, Miklós Horthy, una dintre cele mai controversate figuri politice ale Europei Centrale în secolul XX. Amiral al flotei austro-ungare și regent al Ungariei între 1920 și 1944, Horthy a condus țara într-un regim autoritar de dreapta, instaurat după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și după înfrângerea Republicii Sovietice Ungare a lui Béla Kun.

Intrarea lui Miklós Horthy în Budapesta. FOTO: Wikimedia

Sub conducerea sa, Ungaria a urmărit revizuirea frontierelor stabilite prin Tratatul de la Trianon, apropiindu-se de Germania nazistă și Italia fascistă. Această politică a dus la ocuparea unor teritorii, inclusiv nordul Transilvaniei, în urma Dictatului de la Viena din 1940.

 Regimul horthyst a introdus legislație antisemită și a fost responsabil pentru deportarea și exterminarea a sute de mii de evrei, inclusiv a populației evreiești din teritoriile românești aflate temporar sub administrație maghiară.

După încercarea eșuată de a scoate Ungaria din alianța cu Germania, Horthy a fost înlăturat de la putere în 1944 și plasat sub control german, iar ulterior a trăit în exil până la moarte.

1971: Misiunea Apollo 14 s-a întors pe Pământ

La 9 februarie 1971 s-a încheiat cu succes misiunea Apollo 14, a opta misiune a programului spațial Apollo și a treia care a dus oameni pe Lună. Lansată la 31 ianuarie 1971, misiunea a avut ca obiectiv principal explorarea formațiunii lunare Fra Mauro, zonă vizată anterior de misiunea Apollo 13, care eșuase din cauza unui accident tehnic.

Alan Shepard, astronautul care a jucat golf pe Lună. FOTO: arhivă

Echipajul a fost format din Alan Shepard, comandantul misiunii și primul american care a zburat în spațiu, Edgar Mitchell, pilot al modulului lunar, și Stuart Roosa, pilot al modulului de comandă. În timpul celor două activități extravehiculare pe suprafața Lunii, astronauții au colectat peste 45 de kilograme de roci și mostre lunare și au realizat experimente științifice importante, inclusiv studii seismice.

Misiunea a intrat în cultura populară și prin gestul simbolic al lui Alan Shepard, care a lovit două mingi de golf pe suprafața Lunii cu o crosă improvizată. Revenirea în siguranță pe Pământ a confirmat fiabilitatea programului Apollo după incidentul Apollo 13.

1990: În România se constituie CPUN

La 9 februarie 1990 a fost constituit Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), organism temporar al puterii de stat, creat în contextul tensionat al tranziției României de la regimul comunist la un sistem politic pluralist. CPUN a apărut în urma negocierilor dintre Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) și partidele politice nou înființate după Revoluția din decembrie 1989.

Condus de Ion Iliescu, CPUN a funcționat până în iunie 1990 și a avut un rol esențial în adoptarea legii electorale care a stat la baza alegerilor din 20 mai 1990, primele alegeri libere de după căderea comunismului.

2019: A murit ilustratorul Tomi Ungerer

La 9 februarie 2019 a murit Tomi Ungerer, ilustrator, scriitor și artist vizual de origine franceză, considerat unul dintre cei mai importanți desenatori ai generației sale. Născut la Strasbourg, într-o regiune marcată de conflicte de identitate și ocupație, Ungerer a fost profund influențat de experiența copilăriei trăite în Alsacia ocupată de Germania nazistă.

Tomi Ungerer. FOTO: www.tomiungerer.com

Stabilit ulterior în Statele Unite, Tomi Ungerer s-a remarcat prin cărți pentru copii devenite clasice, dar și prin ilustrații satirice, afișe politice și desene cu puternic mesaj critic, în special împotriva războiului din Vietnam. Colaborator al unor publicații de prestigiu precum The New York Times sau The New Yorker, Ungerer a fost un artist incomod, care a îmbinat umorul, ironia și critica socială.

Pentru contribuția sa durabilă la literatura și ilustrația pentru copii, a primit Medalia Hans Christian Andersen în 1998, una dintre cele mai importante distincții internaționale din domeniu.