Ziariştii dobitoci şi Sfântul Ciutacu

N-am auzit ca în calendarul ortodox să fi fost introdus vreun Sfânt Ciutacu faţă de care n-ai voie să păcătuieşti nici cu fapta, nici cu vorba, nici cu gândul...

„Şi dumneavoastră credeţi că există ziarişti dobitoci?!”... Suspans. Câteva momente de linişte încordată în studio. Ce va zice doamna ministru? Va muşca nada? Sau nu? Scena s-a petrecut marţi seară la emisiunea „Sinteza zilei” de la Antena 3. Întrebarea îi aparţinea lui Mihai Gâdea, ţinta fiind ministrul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi.

Pretextul fusese afirmaţia premierului Emil Boc la adresa unui coleg de trust al domnului Gâdea, Victor Ciutacu, la finalul unei intervenţii televizate, atunci când Boc era convins că nu mai e în emisie: „Derbedeul dracului!“

Acum, sigur că nu-i frumos, însă de la frustrarea scoasă printre dinţi - până la urmă pentru sine - de un premier nervos şi până la „revoluţiunea“ care a urmat e cale lungă: proteste, declaraţii nervoase, un Ciutacu în criză de isterie ameninţând că-i va face el şi-i va drege lui Boc, comunicatul unui CRP „consternat“...

Să nu fim ipocriţi! Ştim foarte bine care e părerea unor politicieni despre ziarişti. Despre anumiţi ziarişti. Ca şi, în oglindă, părerile unor ziarişti despre politicieni. Despre anumiţi politicieni. Există însă o convenţie nescrisă. Să nu ne aruncăm părerile astea otrăvite în faţă. Ţine de o minimă decenţă a exprimării în spaţiul public.

Gândul, opinia, zise printre dinţi, în particular, nu le poate opri însă nimeni şi nici n-ar fi normal. Or, Boc şi-a exprimat năduful vizavi de Ciutacu într-un spaţiu pe care el îl credea privat; habar n-avea că mai rămăsese agăţat în emisie timp de câteva secunde. Aşa că nu prea înţeleg revolta lui Ciutacu.

Ar vrea ca Boc să-l considere frumos, deştept, înalt şi fermecător? Nu. În particular, se pare că premierul are o altă opinie. Să fie sănătos! Cum sănătos să fie şi Ciutacu, care poate avea, la rândul său, orice opinie despre Boc atât timp cât şi-o exprimă decent în spaţiul public. N-am auzit ca în calendarul ortodox să fi fost introdus vreun Sfânt Ciutacu faţă de care n-ai voie să păcătuieşti nici cu fapta, nici cu vorba, nici cu gândul...

Să nu transformăm un incident minor într-un „atac la adresa presei şi a democraţiei”. Pentru că, altfel, vom păţi ca în povestea cu lupul: strigăm şi ne jelim din orice prostie, iar atunci când fiara va veni cu adevărat nu ne va mai crede nimeni. Şi, ca să mă întorc la întrebarea de la începutul editorialului - „Dumneavoastră credeţi că există ziarişti dobitoci?!” - o să răspund eu ceea ce trebuia să răspundă doamna ministru dacă nu s-ar fi codit, de teamă şi din lipsă de experienţă: sigur că există ziarişti dobitoci!

Aşa cum există şi miniştri dobitoci, şi parlamentari dobitoci, dar şi farmacişti dobitoci, tractorişti dobitoci... Presa nu-i o castă privilegiată şi este atinsă de prostie şi de incompetenţă în aceeaşi măsură ca alte categorii profesionale. Să nu ne facem din sloganul „dai în mine, dai în tine, dai în fabrici şi uzine” un stindard profesional. Că nu e cazul.