Zăcămintele din Marea Neagră, puse în pericol. Ce se întâmplă dacă investiţiile în proiectul Neptun Deep nu demarează în 2022
0Interesul României este ca investiţia în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră să demareze în anul 2022, altfel gazele de acolo îşi vor pierde valoarea, a declarat, joi, Sorin Gal, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Întrebat, în timpul dezbaterii "Decizii pentru noua economie: politici publice mai bune pentru sectorul de petrol şi gaze", ce se va întâmpla dacă investitorii din Marea Neagră nu iau decizia de a investi în proiectul Neptun Deep, reprezentantul ANRM a transmis:
"Nu ştim dacă se va lua sau nu decizia de investiţii. Noi avem un acord petrolier amendat prin acte adiţionale unde sunt sancţiuni pentru acest fapt. Este adevărat că cei de la ExxonMobil şi OMV Petrom au venit cu o solicitare în cursul anului 2020 prin care solicitau o prelungire a declarării comercialităţii zăcământului. Deocamdată, ea este în analiză la noi şi până în martie 2022 probabil că vom vedea ce se întâmplă", a spus Gal, potrivit Agerpres.
Acesta a afirmat că, în cazul în care se va finaliza tranzacţia prin care Romgaz va deveni titular cu 50% din acţiuni şi operatorul proiectului, discuţiile vor fi purtate cu Romgaz, în caz contrar vor continua cu actualii titulari.
În prezent, ExxonMobil şi OMV Petrom sunt parteneri egali în proiectul de mare adâncime Neptun Deep, unde explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi. Spre comparaţie, România a produs anul trecut 9,2 miliarde de metri cubi.
"La discuţiile avute cu cei doi parteneri din proiectul Neptun Deep, le-am explicat foarte clar că statul este interesat ca această investiţie să demareze în anul 2022, pentru că va dura încă trei ani până la extracţia unei cantităţi semnificative de gaz, iar Green Deal ne obligă să scurtăm aceste termene. Dacă noi prelungim cu alţi trei ani, 2022-2025, apoi să începem să producem prin 2030, s-ar putea ca aceste gaze să nu poată fi extrase în totalitate, pentru că în 2035 valoarea lor va fi foarte scăzută şi nu vor fi economice", a subliniat oficialul ANRM.
ExxonMobil a anunţat că doreşte să se retragă din România, iar Romgaz a depus o ofertă pentru a prelua participaţia companiei americane. La rândul lor, reprezentanţii OMV Petrom au anunţat că anul viitor vor lua decizia de a investi sau nu în acest proiect, însă în funcţie de modificările legislative.
La rândul său, George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a arătat că modificările la Legea offshore vor fi operate în Parlament, independent de activitatea instituţiei pe care o reprezintă.
"Legea offshore se modifică în Parlament, nu este trimisă de la Ministerul Energiei la Parlament. Aşa cum ştiţi, ministrul Energiei îşi doreşte ca modificările la Legea offshore de către Parlament să fie făcute până la sfârşitul acestei sesiuni legislative, cu un consens larg în cadrul Parlamentului", a spus Niculescu, în cadrul aceluiaşi eveniment.
Întrebat cum se va finanţa Romgaz dacă va fi selectată de Exxon pentru preluarea participaţiei sale, secretarul de stat a răspuns: "În ipoteza în care Romgaz va fi desemnată câştigătoare, modul în care se va finanţa depinde 100% de capacitatea conducerii executive de a-şi atrage capitalul necesar pentru încheierea acestei tranzacţii. Toate modalităţile sunt analizate de către conducerea executivă a societăţii".
În urmă cu o săptămână, Sorin Gal preciza că, din estimările ANRM, în Marea Neagră se află între 200 şi 400 de miliarde de metri cubi de gaze.
"Dacă am putea extrage 60% până în 2035, vom putea acoperi necesarul de gaze al României şi necesarul pentru producerea de energie electrică în România. (...) În 2021 se va decide viitorul Mării Negre şi este important să ne mişcăm să începem să producem. Altfel, România va ajunge la aproape jumătate din producţia de gaze, 5-6 miliarde, consumul va creşte şi vom importa tot mai multe gaze", a susţinut reprezentantul ANRM.