Viscri - satul care s-a scos din foame cu "ora de sosete"

Edite Viscri Socken aus Schafwolle, Handgeflochten (Sosete autentice de Viscri din lana naturala, impletite manual). De vreo trei ani incoace, peste o mie de perechi de sosete de lana iesite din

Edite Viscri Socken aus Schafwolle, Handgeflochten (Sosete autentice de Viscri din lana naturala, impletite manual). De vreo trei ani incoace, peste o mie de perechi de sosete de lana iesite din mainile femeilor din satul brasovean Viscri iau, in fiecare luna, calea Germaniei. Avand in vedere ca se vand cu 2 euro jumatate pana la 6 euro perechea, in functie de marime, castigul e cam 5.000 de euro lunar. O treime din acesti bani este rezervata finantarii productiei, iar restul, in jur de 3.500 de euro, se imparte, cu rigoare nemteasca, lucratoarelor, in numar de 150 la ora actuala. Pentru fiecare dintre ele asta inseamna cam un milion de lei pe luna, bani cu care cele vreo suta de familii din Viscri - aproximativ 500 de suflete in marea majoritate rromi ce supravietuiesc din alocatiile copiilor si din ajutorul social, cand il primesc - s-au scos din foame. Totul a inceput prin '99, cand o familie de nemti, sotii Maria si Harald Riese, care, asemeni strabunilor lor, si-au lasat Germania natala, si-au luat fetita, pe Annette si au venit sa traiasca in satul intemeiat, acum mai bine de opt veacuri, de o mana de colonisti germani. Priviti chioras, la inceput, de rromii care au luat locul sasilor emigrati aproape cu totii, Maria si Harald au izbutit, in cele din urma, sa se faca acceptati, dupa ce tiganii s-au convins ca nemtii sunt buni la suflet si gata sa-i ajute. "Ne-am trezit intr-o zi la usa cu o batrana lesinata de foame, venise cu o pereche de sosete de lana impletite de ea, ca sa "cumpere" de la noi ceva de mancare. Am acceptat, ce era sa facem, i-am dat ce aveam prin casa si am primit ciorapii, ca sa n-o jignim", isi aminteste Maria. Cateva saptamani mai tarziu, stransesera astfel aproape o suta de perechi de sosete, care nu le erau de nici o trebuinta. Intr-o buna zi, le-a venit ideea sa le trimita unor prieteni in Germania, rugandu-i sa incerce sa le vanda cu cat or putea. "Figura" a reusit peste asteptari, cele cateva sute de euro obtinute astfel fiind impartite imediat "artizanelor". Povestea s-a repetat de cateva ori, cu acelasi rezultat, asa ca Maria, asistenta sociala de meserie, s-a decis sa o transforme intr-o afacere menita sa le asigure satenilor din Viscri un venit permanent. In 2001 a infiintat o asociatie non-profit, botezata sugestiv "Viscri incepe", in care s-au inscris rapid aproape toate femeile si fetele din sat. Dupa doar un an, "productivitatea muncii" a ajuns la aproape o mie de perechi de sosete "handarbeit" lunar, vandute apoi in Germania prin intermediul unei fundatii de binefacere. Organizata cu rigurozitate nemteasca sub mana Mariei - in vreme ce Harald se ocupa de marketing si vanzari - treaba incepe cu procurarea si prelucrarea lanii in atelierul de torcatorie, continua cu stabilirea modelelor si repartizarea comenzilor pentru fiecare membra a asociatiei - in functie de numarul gurilor de hranit din familie - si se incheie cu "ora de sosete", la care, de doua ori pe luna, se face receptia, cu un control de calitate "la sange", si se calculeaza ce bani primeste fiecare. Succesul peste asteptari a facut ca, de un an si ceva, sosetelor sa li se adauge caciulite, veste, manusi, paturi, perne, plapumi etc. tot mai cautate pe piata germana. Asa ca Maria, Harald, Annette si femeile din asociatia infiintata de ei se pregatesc acum sa dezvolte "profesionist" aceasta initiativa, cu care rromi din Viscri s-au scos din foame prin propriile puteri, fara nici un ajutor din partea autoritatilor. Autoritati care n-au ramas, totusi, indiferente la stradaniile familiei Riese: o data la 6 luni, Maria, Harald si fiica lor trebuie sa scoata din buzunar cate 100 de euro pentru taxa de sedere in Romania!