VIDEO UE mizează pe viitorul agriculturii, România spune pas
0Din 1.025 de miliarde de euro - bugetul comunitar până în 2020, agricultura va primi 387 de miliarde. Bucureştiul nu pare interesat. Şi în următorii 8-9 ani, agricultura va fi răsfăţata alocărilor de la bugetul comunitar, dar România nu are o strategie pentru a atrage miliardele de euro disponibile.
Bugetul alocat implementării Politicii Agricole Comune în perioada 2014-2020 va fi de 317,7 miliarde de euro, la care se vor adăuga alte 15,2 miliarde de euro prin diverse linii bugetare, a anunţat ieri, la Bucureşti, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. El a precizat că pentru statele membre UE vor exista condiţionalităţi şi principii noi de accesare, primul dintre acestea fiind asumarea unor angajamente pentru obţinerea rezultatelor. „Vor exista contracte de parteneriat între statul membru şi Comisia Europeană, prin care părţile se vor angaja să atingă obiectivele propuse", a spus Cioloş.
Citiţi şi:
Bugetul UE 2014-2020: Ce-ar putea câştiga România?
EXCLUSIV ADEVARUL Karolos Papoulias, preşedintele Greciei: „Nu este vreme pentru dileme“
Derogare pentru deţinerile de terenuri
În asemenea condiţii, România ar trebui să-şi pregătească o strategie specială pentru a atrage cât mai mulţi bani din viitorul buget, însă niciunul din oficialii de la Bucureşti nu dau semne că vor întreprinde ceva în acest sens. În schimb, oficialii sunt îngrijoraţi de unele teme adiacente, cum ar fi deţinerile de terenuri. Spre exemplu, Theodor Baconschi, ministrul român de Externe, crede că există „riscul să ne trezim cu prea mulţi proprietari străini". În opinia lui Baconschi, „trebuie să fim foarte stricţi, să mizăm mai mult pe concesiuni şi nu pe înstrăinare de terenuri". Spusele lui au fost întările de Valeriu Steriu, preşedintele comisiei prezidenţiale pentru Agricultură, care a declarat că România va cere extinderea moratoriului privind cumpărarea de pământ agricol de către nerezidenţi cu trei ani.
Aceasta înseamnă că, până în 2017, străinii nu vor putea cumpăra terenuri româneşti în nume propriu, ci doar prin intermediul firmelor înregistrate la autorităţile româneşti. Acesta a arătat că există şi alte ţări, Letonia şi Ungaria, care au obţinut extinderea restricţiilor. În replică la astfel de afirmaţii, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat că fiecare stat membru are propria politică funciară.
„Chiar şi în Uniunea Europeană sunt politici diferite vizavi de proprietari mai ales din afara UE. În general, Uniunea incită la aplicarea principiilor pieţei comune, inclusiv pe piaţa funciară. Dar există excepţii. În urma negocierilor de aderare, Comisia Europeană a acceptat pentru câteva state membre excepţii şi perioade de tranziţie până la care să fie deschisă piaţa funciară", a spus comisarul. El a arătat că ar trebui să fie încurajată valorificarea acestor terenuri şi, pe cât posibil, valoarea adăugată să rămână în economia din România.