Valoarea bonurilor de masă ar putea urca la 13 lei. Senatul a votat majorarea, chiar dacă Guvernul se opune

Plenul Senatului a votat, luni, o propunere legislativă semnată de parlamentari de la toate formaţiunile politice, care prevede majorarea tichetului de masă de la 9,41 lei la 13 lei. Guvernul a dat un punct de vedere negativ privind propunerea legislativă, din cauza impactului bugetar.

Proiectul a fost adoptat de plenul Senatului cu 77 de voturi favorabile.

Valoarea actuală (9,4 lei) nu ajunge pentru o masă de prânz

Proiectul de lege propune modificarea Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, potrivit iniţiativei, valoarea nominală a unui tichet de masă „nu poate depăşi suma de 13 lei, la data aplicării prevederilor acestei legi“.

Iniţiatorii proiectului precizează în expunerea de motive că valoarea actuală a unui tichet de masă, de 9,41 lei (înainte de impozitare) nu este suficientă pentru a cumpăra o masă de prânz, în condiţiile în care valoarea medie a unei mese de prânz este de 13 lei, iar în zonele cu economie precară, cea mai ieftină masă de prânz costă 10 lei în sistem de catering.

Un număr mare de angajaţi se află în imposibilitatea de a avea o masă adecvată în timpul unei zile de lucru, fie ca urmare a programului de lucru încărcat, fie pentru că nu au acces la achiziţionarea unei mese.

Astfel, această problemă rămâne o responsabilitate comună a statului, precum şi a angajatorului, pentru a le oferi o masă decentă pe parcursul unei zile”, se precizează în document.

Printre cele mai mici valori din UE

Parlamentarii spun că valoarea pe zi a tichetului de masă din România este printre cele mai mici din Europa, respectiv 2,13 euro.

În Austria, de exemplu, valoarea tichetului de masă ajunge la 4,4 euro, în Belgia este 7 euro, în Franţa este 10,58 euro, în Grecia, 6 euro, iar în Slovacia 4,2 euro.

Parlamentarii precizează că, prin creşterea valorii nominale a tichetelor de masă, statul are posibilitatea de a implementa o facilitate fiscală care asigură o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor, diminuându-se astfel economia subterană.

Astfel, creşterea valorii tichetelor de masă se va reflecta în mod direct în puterea de cumpărare a angajaţilor şi, în consecinţă, în veniturile bugetului de stat, deoarece aceste tichete sunt supuse impozitării.

Pondere mică în salarii

În expunerea de motive se mai arată că la data introducerii tichetelor de masă în România, în anul 1998, ponderea acestora în salariul mediu brut era de circa 26%, respectiv 97% din salariul minim brut.

„În contextul actual, la nivelul anului 2015, ponderea este de 1% din salariul mediu brut, respectiv 20% din salariul minim brut“, se precizează în document.

De asemenea, se mai menţionează că, dacă în 1998, tichetele de masă puteau acoperi circa 50% din cheltuielile cu produse alimentare ale unei gospodării, în prezent, acestea acoperă doar 27% din aceste cheltuieli.

Indexările trebuiau făcute semestrial

Iniţiatorii mai spun că, în forma iniţială a legislaţiei, indexarea tichetelor de masă era obligatorie în fiecare semestru, Ordonanţa de Urgenţă 121/2011 modificând legea 142/1998, astfel încât, din decembrie 2011, indexarea trimestrială a tichetelor de masă a devenit opţională.

Valoarea tichetului de masă a crescut, din 1998, de şase ori, iar impozitarea cu 16% a valorii acestuia, începând cu 2010, a reprezentat un motiv semnificativ de depreciere a valorii sale.

Ca o consecinţă imediată, s-a produs o scădere a puterii de cumpărare a angajaţilor care beneficiază de tichete de masă, mai spun parlamentarii care au semnat proiectul de lege.

Proiectul este semnat de parlamentari de la PSD, PNL, ALDE, UNPR, UDMR, minorităţi şi independenţi. Practic, toate formaţiunile reprezentate în Parlament sunt de acord cu modificarea valorii tichetului de masă.

Legea urmează să ajungă la Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.