Uniunea Europeană încearcă să protejeze cetăţenii cu mici depozite bancare. În ultimii 10 ani, 1.500 de bănci au fost închise în UE

Parlamentul European a votat joi raportul privind ununea bancară, încercând din nou să protejeze persoanele cu economii mici, consolidând în acelaşi timp şi băncile, astfel încât falimentul uneia să nu se răsfrângă asupra economiei largi.

“Ca răspuns la criza financiară şi la cea a datoriilor din zona euro, deputaţii europeni doresc să asigure stabilitatea sistemului bancar şi să protejeze persoanele cu economii mici”, a informat Vineri Parlamentul European, precizând că Raportul anual privind uniunea bancară a fost votat pe 1 martie în plen.

UE intenţionează să construiască uniunea bancară pe trei piloni: supravegherea de către BCE a celor mai mari bănci europene, un regim de soluţionare unic pentru băncile aflate în dificultate şi o asigurare comună a depozitelor pentru protejarea persoanele care economisesc.

Primii doi piloni sunt deja în vigoare, dar nu s-a ajuns încă la un acord privind asigurarea depozitelor.

 Identificarea riscurilor la adresa stabilităţii

De la începutul crizei financiare în 2008, peste 1.500 de bănci au fost închise în UE. În calitate de supraveghetor al celor mai mari bănci din UE, BCE doreşte să se asigure că toate riscurile legate de stabilitatea financiară sunt abordate cât mai repede posibil.

În iunie 2017, de exemplu, BCE a stabilit că două bănci italiene erau sau ar fi putut fi în dificultate deoarece nu puteau ridica suficient capital pentru a acoperi pierderile din împrumuturile neperformante.

 „BCE ar trebui să îmbunătăţească indicatorii care sunt utilizaţi pentru a determina o eventuală deteriorare a situaţiei financiare a unei bănci”, a declarat Sander Loones (CRE, Belgia), autorul raportului.

În iulie 2017, stocul de credite neperformante a fost de 1.000 de miliarde de euro. Potrivit domnului Sander Loones, „supraveghetorii ar trebui să acţioneze mai repede. De asemenea, aceştia ar trebui să poată impune cerinţe mai stricte în identificarea împrumuturilor care au dat greş”.

Abordarea băncilor falimentare

Atunci când o bancă intră în faliment, nu ar trebui să aibă un impact negativ asupra economiei mai largi; rezoluţia este restructurarea ordonată a unei bănci de către o autoritate de rezoluţie a UE, Comitetul unic de rezoluţie, atunci când banca dă faliment sau este susceptibilă să dea faliment.

Sander Loones subliniază: „Ar trebui să se acorde acum prioritate abordării riscurilor copleşitoare care există încă în anumite sisteme bancare naţionale. Orice acord privind Fondul Monetar European ar trebui să se asigure că, în aceste cazuri, băncile vor fi cele care vor plăti factura”.

Protejarea persoanelor cu economii mici

În noiembrie 2015, Comisia a propus crearea unui sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS) pentru depozitele bancare din zona euro. Acest lucru ar oferi persoanelor cu economii mici o protecţie mai puternică şi mai echitabilă în cazul unor probleme bancare.

Sander Loones: „Orice sistem comun de asigurare a depozitelor care trebuie să fie echitabil pentru toţi cetăţenii, fie ei germani sau italieni, ar trebui să întruchipeze acest principiu. În primul rând, ar trebui să existe o reducere a riscurilor, şi numai atunci poate exista distribuirea riscurilor. Sunt încrezător că poate fi găsit un astfel de echilibru între responsabilitate şi solidaritate”.

Parlamentul a luptat pentru a proteja persoanele cu economii mici după ce s-a declanşat criza financiară. Acum, toate depozitele de până la 100.000 de euro sunt protejate prin intermediul sistemelor naţionale de garantare a depozitelor în întreaga UE.