Unicitatea poziționării Nuclearelectrica la nivel regional, un avantaj competitiv major al unei companii românești

În contextul realizării obiectivelor României în materie de securitate energetică, cele mai importante demersuri ale Nuclearelectrica au fost legate de progresul proiectelor de investiții, cu referire la retehnologizarea Unității 1, proiectul Unităților 3 și 4, proiectul reactoarelor modulare mici (SMR).

„Nuclearelectrica face parte din această renaștere nucleară prin proiectele pe care le avem în derulare în diferite faze de dezvoltare. Am anticipat această revigorare a industriei nucleare pe fondul transformărilor rezultate din politici, necesități și măsuri concrete aplicabile. Acesta este unul dintre motivele pentru care pregătirea și plasarea unui operator nuclear precum Nuclearelectrica în fruntea acestei enorme serii de beneficii au fost si sunt cruciale. Asta presupune dezvoltarea integrată pe termen lung: să anticipezi și să implementezi la timp“, spune Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica.

Asistăm cu siguranță la o atenție sporită acordată competitivității industriale și accesibilității prețurilor. Acest lucru înseamnă că UE explorează noi instrumente care pot ajuta statele membre să îndeplinească obiectivele climatice, fără a pierde întreprinderi sau a face tranziția insuportabilă pentru consumatorii vulnerabili.

„Propunerile pentru noul CFM (cadrul financiar multianual), care va avea un buget de aproximativ 2 000 de miliarde de euro, sunt o dovadă a acestei schimbări de perspectivă: obiective îndeplinite, însă cu un accent mai puternic pe competitivitate industrială. Noua perspectivă se va concentra mai mult pe competitivitate și securitate, în timp ce neutralitatea climatică până în 2050 rămâne un obiectiv intrinsec“, spune Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica.

Politicile recente în domeniul energiei și industriei, precum Acordul industrial curat, Legea privind industria cu emisii zero, comunicarea privind obiectivele climatice pentru 2040 și Planul de acțiune pentru energie accesibilă, au adoptat o poziție mai favorabilă față de neutralitatea tehnologică. Energia nucleară este inclusă, apreciată și chiar susținută ca un pilon al reindustrializării UE.

„Pentru un producător de energie nucleară, acest lucru este foarte apreciat. Trebuie să vedem aceste politici puse în practică acum. În viitor, va trebui să vedem cum noul CFM și alte instrumente de piață vor putea răspunde nevoilor statelor membre, recunoscând specificul național și ținând seama de diversitatea mixului energetic, fără a pierde din vedere obiectivul de a asigura o tranziție fezabilă și echitabilă pentru toți”, spune directorul general al Nuclearelectrica.

Energia nucleară la potențial maxim

La COP28, în decembrie 2023, 22 de țări, inclusiv România, au semnat o declarație importantă, cu scopul de a tripla capacitatea globală de energie nucleară până în 2050, pentru a sprijini acțiunile climatice și a atinge emisii nete zero.

Recent, programul Nuclear Illustrative Programme (PINC) publicat de Comisia Europeană arată că reactoarele de capacitatea mare, combinat cu SMR-urile, ar putea ajunge la peste 150 GW în UE până în 2050 (față de 100 GW în prezent). Aceasta este și estimarea Alianței Nucleare – un grup mare de state membre care susțin dezvoltarea energiei nucleare (inclusiv România).

„Deci, potențialul și cererea există. Și Nuclearelectrica face parte din această renaștere nucleară prin proiectele pe care le avem în derulare în diferite faze de dezvoltare. Am anticipat această revigorare a industriei nucleare pe fondul transformărilor rezultate din politici, necesități și măsuri concrete aplicabile. Acesta este unul dintre motivele pentru care pregătirea și plasarea unui operator nuclear precum Nuclearelectrica în fruntea acestei enorme serii de beneficii au fost şi sunt cruciale. Asta presupune dezvoltarea integrată pe termen lung: să anticipezi şi să implementezi“, a declarat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica

Producție

Compania a realizat investiții strategice menite să modernizeze și să extindă capacitățile de producție, contribuind astfel la securitatea energetică a României, la tranziția energetică și la atingerea obiectivelor de mediu.

În contextul realizării obiectivelor României în materie de securitate energetică, cele mai importante demersuri au fost legate de progresul proiectelor de investiții, cu referire la retehnologizarea Unității 1, proiectul Unităților 3 și 4, proiectul reactoarelor modulare mici (SMR).

Unitatea 1

SNN a semnat contractul EPC, care este vital și critic pentru finalizarea acestui proiect. Contractul constă în: elaborarea proiectului de execuție și a detaliilor de execuție, achiziționarea de echipamente și materiale, executarea lucrărilor de retubare și retehnologizare, precum și construirea infrastructurii necesare pentru proiectul de renovare a Unității 1 a centralei nucleare Cernavodă. Acesta este contractul-cheie care va prelungi durata de viață operațională a U1 cu 30 de ani, pentru a sprijini obiectivele de decarbonizare ale României, evitând emisiile suplimentare de 5 milioane de tone de CO2 pe an. Lucrările de construcții civile pentru RTH au fost inițiate la începutul lunii septembrie.

Unitățile 3 și 4

Contractul EPCM semnat reprezintă fundamentul proiectului, asigurând coordonarea generală a implementării proiectului prin servicii de proiectare și inginerie, asistență tehnică, asigurarea calității, managementul proiectului și servicii de asistență în achiziții, prin intermediul unui consorțiu de parteneri cu înaltă calificare și recunoscuți la nivel internațional, precum AtkinsRéalis, Fluor Corporation, Ansaldo Nucleare, Sargent și Lundy.

Succesul unui proiect derivă atât din expertiză, cât și din tehnologie robustă. Contractul EPCM, cu o durată estimată de 108 luni, este structurat în două faze, și anume faza LNTP (24-30 luni) și, ulterior, sub rezerva perfecționării și acordului asupra termenilor comerciali și a deciziei finale de investiție în conformitate cu acordul de sprijin între statul român și SNN, faza FNTP (80-84 luni). La sfârșitul fazei LNTP, fezabilitatea proiectului va fi reexaminată pe baza unor noi indicatori tehnici și economici, iar decizia finală de investiție va fi adoptată, permițând astfel trecerea la faza III – Construcție (FNTP).

Reactoarele modulare mici

Proiectul SMR din Doicești se află în prezent în fază incipientă, fiind în curs de desfășurare o serie de activități inițiale de inginerie și proiectare, precum și o analiză tehnică a fostului amplasament al centralei electrice din Doicești, la care se adaugă misiunile de evaluare ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică ale căror concluzii au fost pozitive. Au fost deja demarate studiile FEED 2, cu o durată estimată de 15 luni, la finalul cărora SNN va obține date suplimentare privind fezabilitatea și aspectele economice ale tehnologiilor SMR. Centrala nucleară de la Doicești va fi un SMR, tehnologie NuScale VOYGR cu 6 module și o capacitate instalată de 462 MWe.

„Tehnologiile SMR beneficiază de o atenție sporită la nivel mondial și suntem mândri că România se află în prima linie a eforturilor. De asemenea, suntem unul dintre primele proiecte selectate pentru a fi sprijinite în cadrul Alianței industriale europene pentru SMR. Odată cu finalizarea proiectului SMR din Doicești, România are ocazia de a deveni un lider regional în dezvoltarea acestor tehnologii, cu oportunități majore nu numai pentru securitatea energetică a României, ci și pentru dezvoltarea lanțului de aprovizionare aferent. În cele din urmă, proiectul va sprijini și eforturile țării de reindustrializare, devenind potențial un centru de producție și asamblare a componentelor și un centru de formare pentru viitorii operatori, precum și operatorul preferat pentru alte centrale SMR în curs de dezvoltare în alte părți ale Europei“, a afirmat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica.

Ciclul integrat de combustibil-Nuclearelectrica prin Feldioara

Decizia strategică a SN Nuclearelectrica SA de a achiziționa o parte din activele Feldioara necesare pentru procesarea materiei prime a avut ca scop păstrarea și dezvoltarea ciclului integrat al combustibilului nuclear românesc, a capacităților de producție integrată din SNN și, în egală măsură, asigurarea producției de fascicule de combustibil și a funcționării optime a FCN Pitești și CNE Cernavodă, la un cost de tranzacție avantajos.

Având în vedere proiectele de investiții în extindere de capacități nucleare ale SNN, scopul achiziționării activelor de procesare a fost și de a consolida capacitățile nucleare și de a oferi României o capacitate investițională deplină.

Cronologic, în data de 28 decembrie 2022, Nuclearelectrica a finalizat achiziția unor active din fluxul de procesare a concentratului de uraniu tehnic din cadrul Sucursalei CNU Feldioara. Activele care au intrat în proprietatea Nuclearelectrica, prin finalizarea tranzacției menționate mai sus, au fost închiriate către FPCU Feldioara (filială a SNN) pentru operarea și demararea procesului de producție.

În perioada ianuarie-martie 2023 au fost întreprinse toate demersurile necesare pentru autorizarea procesului de producție și pregătirea instalațiilor pentru începerea prelucrării, practic Nuclearelectrica a operaționalizat Feldioara.

În prezent, la 2 ani de la operaționalizare, Nuclearelectrica prin filiala sa, FPCU Feldioara, va livra dioxid de uraniu la nivel internațional, o variabilă de dezvoltare și diversificare care va adăuga valoare și beneficii financiare.

„Faptul că livrăm, în premieră, materie prima nucleară către un alt stat care deține și operează reactoare PHWR reprezintă o mândrie și o performanță pentru Nuclearelectrica și filiala sa, FPCU Feldioara, dar și pentru dezvoltarea ciclului de combustibil românesc, având în vedere că Nuclearelectrica a preluat activele de procesare în decembrie 2022, a operaționalizat Feldioara în 2023 și continuăm să modernizăm. Un astfel de acord este o confirmare a calității materiei prime procesate la Feldioara. Sunt mândru de echipa Feldioara și le mulțumesc!“, a spus Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica.

Ce oferă Nuclearelectrica prin strategia de dezvoltare și poziționare

Industria nucleară românească are, din punct de vedere operațional, corelat cu tehnologia pe care o operează la Cernavodă, asigurate toate componentele esențiale: materie primă, capacitatea de a procesa această materie primă, capacitatea de a produce fasciculele de combustibil și apă grea, agentul de răcire pentru procesul de fisiune nucleară.

„Securitate energetică și independență energetică pentru România, aproximativ 66% din energia curată a României și o industrie nucleară românească, ca să fie punct de reper pentru alte state. Vreau să înţelegeţi că, la Nuclearelectrica, de la inginer la operator, de la manager la personal de execuție, ne sunt profund cunoscute valoarea strategică și rolul regional pe care Nuclearelectrica îl conferă României în ecuația deosebit de importantă a securității energetice europene, a inovației, a competitivității. Mizăm pe viziune, acțiune, securitate nucleară și responsabilitate“, a declarat Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica

Instalația de Detritiere și Proiectul Izotopilor Medicali

Nuclearelectrica SA și Korea Hydro & Nuclear Power (KHNP) au anunțat anul trecut începerea lucrărilor la prima instalație de eliminare a tritiului din Europa, situată la Centrala Nucleară Cernavodă. Această inițiativă reprezintă un pas important în domeniul tehnologiei nucleare și al protecției mediului, în conformitate cu obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii Europene. Instalația de eliminare a tritiului va elimina tritiul din centrală, conducând la o protecție sporită a mediului, în deplină conformitate cu obiectivele ESG ale Nuclearelectrica și ale Europei.

Utilizând tehnologia inovatoare românească dezvoltată de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Tehnologii Criogenice și Izotopice – ICSI Râmnicu Vâlcea, CTRF va fi a treia din lume și prima din Europa și va oferi României oportunitatea de a deveni un centru european pentru producția și exportul de tritiu – combustibilul candidat pentru viitoarele reactoare de fuziune.

În parteneriat cu Framatome, Nuclearelectrica face un pas esențial în dezvoltarea medicinei nucleare. Tehnologia brevetată de Framatome permite producția fiabilă, la scară industrială, a Lutetium-177, un izotop medical utilizat în terapiile țintite împotriva cancerului.

Această tehnologie este instalată în prezent la Bruce Power în Canada și a fost instalată în timpul unei opriri planificate a reactorului. Cele două companii au început implementarea proiectului, care include proiectarea detaliată, achiziționarea, instalarea și punerea în funcțiune a sistemului de iradiere la Unitatea 2 a Centralei nucleare Cernavodă. Lansarea unui serviciu comercial de iradiere la scară largă pentru izotopi medicali este planificată pentru 2028.

Inițiat în anul 2024, ca parte a strategiei pe termen lung a Nuclearelectrica de a valorifica avantajele suplimentare ale producției de energie nucleară și de a furniza industriei medicale radioizotopi medicali atât de necesari, proiectul IRIS (Innovative Romanian Isotope System) a intrat acum în implementarea efectivă.

Peste 10.000 de unități medicale din întreaga lume, totalizând aproximativ 49 de milioane de proceduri cu radioizotopi/an și peste 1.500 de unități medicale din UE, cu 10 milioane de proceduri/an, oferă o dimensiune clară a nevoii și rolului radioizotopilor, prin urmare contribuția pe care Nuclearelectrica o poate aduce este cu atât mai importantă, Lutețiu 177 fiind un izotop esențial în tratamentul cancerului.