Ungaria reia presiunile asupra României pentru gazul din Marea Neagră. Care e „problema uriaşă“ reclamată de Budapesta

Oficialii maghiari reiau presiunile asupra României cu privire la gazul din Marea Neagră, spunând că este o „problemă uriaşă” că OMV a amânat decizia de investiţie în proiectul offshore de extracţie de gaze naturale Neptun Deep, scrie Bloomberg.

Peter Szijjarto susţine că Ungaria, pe care Statele Unite pun presiune pentru a reduce nivelul de gaze importate din Rusia, şi-a făcut partea, construind conectorii necesari pentru a aduce gaze din România şi Croaţia. Szijjarto spune însă că aliaţii din UE şi din NATO nu şi-au respectat promisiunile.

„Guvernul SUA este una din cele mai puternice voci care spun că Ungaria trebuie să îşi diversifice sursele de achiziţii de gaze. Şi totuşi, acest lucru depinde de prieteni: prieteni austrieci, prieteni croaţi şi prieteni americani, membri NATO sau ai UE. Până în prezent, niciunul nu a făcut paşii necesari pentru a ne ajuta să ne diversificăm”, a spus oficialul maghiar.

El a făcut referire la declaraţiile reprezentanţilor OMV din această săptămână, care au invocat îngrijorări cu privire la reglementările din domeniul gazelor naturale din România. Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operaţiunile downstream, a avertizat că lipsa unui regim fiscal stabil în România împiedică compania să ia o decizie finală de investiţie.

„Această amânare este o problemă uriaşă”, a declarat Peter Szijjarto, ministrul de Externe de la Budapesta, care are deja la activ un alt atac la adresa României cu privire la incapacitatea de a da drumul la gazele naturale din Marea Neagră.

Szijjarto a acuzat România că periclitează siguranţa energetică                                                 

În iulie, anul trecut, Peter Szijjarto a acuzat România că periclitează siguranţa energetică în regiune, potrivit Agerpres. El a precizat că există ţări care încalcă angajamentele privind interconectării conductelor de gaze şi asigurării reversibilităţii fluxurilor de gaz, dând exemplu România şi a făcut apel la UE şi SUA să exercite presiuni în acest sens, dar şi pentru ca ţara noastră să înceapă extracţia de gaze naturale din Marea Neagră începând din 2022.

Declaraţiile sale veneau după ce Kristof Terhes, şeful transportatorului ungar de gaze FGSZ, critica România că nu are ce să facă cu gazul pe care îl vor extrage companiile petroliere din Marea Neagră. „Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, a fost una dintre declaraţiile provocatoare ale oficialului.

Printr-o altă afirmaţie, el a încercat să justifice faptul că gazul românesc se va opri în Ungaria, după ce maghiarii au refuzat să construiască o conductă nouă care să ducă până în Austria proiectul gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). „Ce înseamnă că ne-am răzgândit? Că am pus un dop între România şi Ungaria în conductă şi nu lăsăm gazul să treacă şi pierdeţi venituri? Ce am schimbat sunt beneficiile pentru voi, pentru că producătorul vostru ar urma să folosească mai puţini bani în România, pentru că nu trebuie să mai cheltuiască alt miliard de dolari pe o conductă nouă, din moment ce există infrastructură deja acolo. V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani”, a explicat Terhes, potrivit HotNews.