Unde dai şi unde crapă. Racordarea gratuită la gaze ar putea creşte numărul consumatorilor vulnerabili

Racordarea gratuită la reţeaua de gaze ar putea duce la creşterea numărului consumatorilor vulnerabili, potrivit unei analize realizate de Asociaţia Energia Inteligentă.

Consumatorii casnici care vor să se racordeze la reţeaua de gaze vor putea face acest lucru gratuit, de acum încolo, operatorul urmând să suporte costurile. Cu toate acestea, „Adevărul” a avertizat deja că „gratuitatea” pentru unii va fi plătită ulterior de ceilalţi consumatori, prin o posibilă majorare a tarifului de distribuţie al operatorului, care este suportat de toţi clienţii.

Asociaţia Energia Inteligentă arată că, pe lângă avantaje precum creşterea gradului de confort al populaţiei şi stabilirea premiselor unei amprente de carbon diminuate prin substituirea utilizării biomasei cu gaze naturale, în special în zonele rurale, „racordarea gratuită” la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale prezintă o serie de dezavantaje şi, mai mult, chiar riscuri.

Mai precis, există o premisă falsă că procesul de racordare la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale este gratuit deoarece costurile asociate cu acest proces vor fi disipate în factura tuturor clienţilor din reţeaua de distribuţie respectivă, prin majorarea tarifului de distribuţie al gazelor naturale. În plus, este posibil ca mulţi clienţi casnici, furaţi de „mirajul” racordării gratuite să solicite acest lucru, însă racordarea cu titlu gratuit a clienţilor casnici nu este însoţită însă şi de asumarea unei obligaţii din partea acestora şi pentru a consuma gaze. Această situaţie va genera costuri adiţionale pentru clientul final, întrucât rentabilitatea unei reţele de distribuţie scade invers proporţional cu volumele care nu sunt vehiculate prin conductele sale, potrivit Asociaţiei.

Un alt efect negativ al racordării gratuite la reţeaua de gaze poate fi creşterea numărului consumatorilor vulnerabili. Calitatea de vulnerabil presupune, apriori, faptul că beneficiază deja de o formă de alimentare cu energie, dar nu poate, din considerente eminamente materiale, să suporte costurile cu factura energetică. Un proces intensiv de racordare cu titlu gratuit a clienţilor doritori nu vine în sprijinul clienţilor vulnerabili, ci dimpotrivă, creează premisele majorării acestei categorii de clienţi la nivel naţional prin majorarea tarifului de distribuţie al gazelor naturale, explicată mai sus.

În plus, tratamentul discriminatoriu între consumatorii casnici deja racordaţi la sistemul de distribuţie al gazelor naturale şi cei care doresc să se racordeze cu titlu gratuit poate fi o altă problemă a racordării gratuite a noilor consumatori. Să luam în considerare situaţia paradoxală în care o conductă de distribuţie realizată integral pe banii unui consumator, anterior intrării în vigoare prevederilor noului ordin ANRE, va fi utilizată gratuit de noul consumator. Vechiul consumator se va regăsi în ipostaza de a achita parţial (prin tarif) şi costurile cu racordarea utilizată de noii clienţi racordaţi.

Este imperios să luam în calcul posibilitatea reducerii gradului de siguranţă a sistemelor de gaze. Presiunea exercitată pe bugetul operatorilor de distribuţie sau/ şi a operatorului de transport, ar putea induce sincope în administrarea eficientă a infrastructurii gestionate pe fondul necesităţii de a gestiona simultan solicitările pentru realizarea de extinderi de reţea/ branşamente noi şi operaţiunile de mentenanţă, respectiv de reparaţii capitale. Creşterea rapidă a numărului de consumatori care utilizează gazele naturale în scop de încălzire aduce sistemele actuale de transport şi distribuţie în pragul de sistare a livrării gazelor la vârfuri de consum, periclitând alimentarea cu gaze a tuturor consumatorilor.

Mai mult, „racordarea gratuită” ar putea genera pe termen lung o serie de riscuri precum epuizarea resurselor autohtone de gaze naturale înainte de expirarea duratei normate de viaţă a infrastructurii de distribuţie, cu riscul dependenţei de importurile de gaze, diminuarea siguranţei în exploatarea reţelelor de gaze existente ca urmare a partajării resurselor operatorilor de distribuţie sau/ şi a operatorului de transport între activităţi de mentenanţă, reparaţii capitale şi racordarea noilor consumatori, realizarea unor investiţii ce nu prezintă valoare adăugată pentru consumatorul final din România şi lipsa corelării cu strategia Comisiei Europene privind dezvoltarea reţelelor de H₂.

Premisa obligatorie privind dezvoltarea infrastructurii de gaze naturale din România este recalibrarea/ reconsiderarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii de gaze naturale din România, astfel încât noile investiţii să fie corelate cu un beneficiu real al populaţiei din România, o durată de viaţă suficient de bine calculată care să permită o exploatare eficientă a lor, iar gradul de utilizare să fie maximal şi obiectivul atingerii neutralităţii climatice până în anul 2050, conchide Asociaţia Energia Inteligentă.