"Un fleac, m-au ciuruit!"

Sergiu Nicolaescu spune că a face un film poliţist, care să semene cu cele americane, părea un vis irealizabil în perioada comunistă Hai să fim sinceri, cine nu cunoaşte replica lui

Sergiu Nicolaescu spune că a face un film poliţist, care să semene cu cele americane, părea un vis irealizabil în perioada comunistă

Hai să fim sinceri, cine nu cunoaşte replica lui Gheorghe Dinică "Nu trageţi, dom' Semaca, sunt eu, Lăscărică!" n-a trăit în România.

Cuvintele din final, ale lui Sergiu Nicolaescu, în rolul comisarului Miclovan, "Un fleac, m-au ciuruit!", sunt legendare. Cum de au intrat în folclor aceste personaje, cu replicile lor cu tot?

Poate că românii aveau nevoie de aventură. Încorsetaţi în maniera de a fi pe care o impunea PCR, cu o viaţă anostă, între o apă "milenară" Borsec şi o bere de cinci lei, românii aveau nevoie, de cele mai multe ori, să se întâmple ceva. Şi cum, de cele mai multe ori, nu se întâmpla nimic, speranţa venea din cărţi, din filme...

"Românul iubeşte şmecheria"

În 1972 apare "Cu mâinile curate", în regia lui Sergiu Nicolaescu. Cine se gândea atunci că personajele peliculei vor reveni în alte cinci filme cu poliţişti, care vor face istorie? Sergiu Nicolaescu spune că nu a intenţionat de la început o serie de filme poliţiste.

Regizorul crede că popularitatea replicilor constă, printre altele, în faptul că erau "spuse la mişto" şi asta a plăcut spectatorilor. Mai era vorba şi de tipologiile personajelor. Lăscărică e tipul şmecherului, iar Miclovan, cel al luptătorului. "Românul iubeşte şmecheria, mărturiseşte Nicolaescu, pe care o percepe ca pe un fel de deşteptăciune.

Ambele roluri - Lăscărică şi Miclovan - exprimă acest lucru, deşi la alt nivel. Şi mai e ceva... aveau nuanţe, erau ca în viaţă. Miclovan nu e erou pozitiv, perfect, fără pată, şi atunci e credibil şi place."

Model din familie

Sergiu Nicolaescu spune că modelul lui Miclovan a fost unchiul său - fratele ma-
mei -, Gheorghe Cambrea. "A lucrat în poliţie, la toate brigăzile, de la moravuri la pungăşii, de la jafuri armate la crime. Avea statura mea, era un bărbat atletic care ştia atât limbajul şuţilor, cât şi pe cel al oamenilor de lume. A fost arestat în '50 şi eliberat 15 ani mai târziu."

Românul iubeşte şmecheria. Ambele roluri - Lăscărică şi Miclovan - exprimă acest lucru, deşi la alt nivel. Miclovan nu e erou pozitiv, perfect, fără pată, şi atunci e credibil şi place.
Sergiu Nicolaescu,
regizor