UE dă mai mulţi bani pentru salvări de urgenţă
0Liderii europeni au decis că fondul pentru salvarea de urgenţă a ţărilor nu este suficient şi au decis majorarea lui cu 60 de miliarde de euro. „Pactul pentru competitivitate“ elaborat la Bruxelles a devenit „Pactul pentru euro“, iar disputele legate de prevederile sale au fost numeroase.
Ţările din Uniunea Europeană vor avea mai mulţi bani la dispoziţie pentru împrumuturi de urgenţă. Cu toate că susţin că economiile statelor comunitare şi mai ales cele ale ţărilor din zona euro sunt stabile, liderii europeni au decis suplimentarea Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară (fondul de urgenţă al UE) cu 60 de miliarde de euro, valoarea acestuia urmând să ajungă la 500 de miliarde de euro. Mai mult, întregul mecanism de funcţionare a facilităţii va fi schimbat. Până acum, statele nu contribuiau direct la acest fond, ci garantau împrumuturile acordate prin acesta.
Agendă încărcată
Germania era principalul pilon, garantând peste 119 miliarde de euro, urmată de Franţa (89 de miliarde de euro) şi Italia (78 de miliarde de euro). De acum, ţările vor contribui direct la acest fond. De asemenea, o altă schimbare majoră a felului în care fondul de urgenţă funcţionează este că, după intrarea în vigoare a noilor reguli (forma finală a pactului se va semna la 25 martie), facilitatea va putea să cumpere direct obligaţiuni guvernamentale ale statelor comunitare.
Germania a fost principalul oponent al acestei propuneri, reprezentanţii nemţi declarând că ea ar promova sistemul lax al ţărilor îndatorate. Prezenţi la Bruxelles încă de vineri, şefii de stat, de guvern şi miniştrii de Finanţe au avut o agendă destul de încărcată. Aşa cum s-a întâmplat la toate întâlnirile la nivel înalt de la începutul acestui an, găsirea unei formule comune de reformare a sistemelor financiare din UE a fost un punct-cheie în discuţii.
Astfel, liderii au hotărât încă o dată să-şi coordoneze politicile monetare şi economice în vederea evitării unor viitoare dezechilibre. Însă, de data aceasta, pe agenda discuţiilor au apărut şi alte subiecte, mai mult sau mai puţin surprinzătoare.
Într-o mişcare previzibilă, anunţată de presa internaţională încă de săptămâna trecută, Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), a cerut ca fondul de urgenţă să preia măcar o parte dintre obligaţiunile guvernamentale deţinute de instituţia pe care o conduce. Acesta se referea la obligaţiunile emise de statele PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania), în valoare de 77 de miliarde de euro, cumpărate de BCE în timpul crizei economice pentru a ajuta respectivele ţări să evite colapsul.
Propunerea sa s-a lovit imediat de refuzul Franţei şi al Germaniei, iar disputa dintre Trichet, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy a fost una dintre cele mai aprinse de la summit, a declarat un oficial european pentru „The Wall Street Journal".
Grecia obţine o dobândă mai mică
Un alt subiect dezbătut de liderii europeni a fost propunerea Irlandei, care a cerut renegocierea condiţiilor împrumutului de urgenţă pe care l-a luat în toamna anului trecut. Practic, irlandezii cereau micşorarea dobânzii pe care o plătesc cu un punct procentual. Cererea a fost însă refuzată categoric, iar factorii de decizie prezenţi la Bruxelles au anunţat că ea nu va fi luată în considerare până când Irlanda nu va majora controversatul impozit pe profit de numai 12,5%, unul dintre cele mai mici din UE.
Şi Grecia a avut o propunere similară, cerând micşorarea dobânzii pe care o plăteşte cu două puncte procentuale. A fost aprobată o scădere cu un punct procentual. Dezamăgit, noul premier irlandez Enda Kenny a declarat că „nu a fost posibil să ajungem la o înţelegere pentru Irlanda în această seară", citat de „The Wall Street Journal".
Merkel, criticată la ea acasă
Cancelarul german Angela Merkel a fost acuzată de Norbert Lammert, preşedintele parlamentului german şi membru al coaliţiei Creștin-Democrate (din care face parte şi Merkel), că nu şi-a informat colegii de prevederile pactului, iar aceştia au fost nevoiţi să afle detaliile din presă.
Grecia şi Irlanda rămân la mâna Uniunii
În ciuda ajutoarelor financiare de urgenţă primite de la UE şi Fondul Monetar Internaţional, economia Irlandei şi cea a Greciei nu şi-au revenit. Mai mult, acestea rămân dependente de împrumuturile adiţionale pe care le iau de la Banca Centrală Europeană, scriu jurnaliştii publicaţiei „The Wall Street Journal" pe blogul „Real Time Brussels". Grecia şi-a dezvăluit vineri datele financiare pentru luna februarie. Veniturile statului elen au scăzut la 2,85 miliarde de euro, de la 3,15 miliarde în februarie 2010.
Astfel, pentru ca grecii să-şi atingă ţinta anuală de majorare a veniturilor bugetare (8,5%), creşterea din următoarele luni ar trebui să fie de 12%. Analiştii spun însă că acest lucru este aproape imposibil, având în vedere climatul macroeconomic şi speculaţiile legate de viitorul zonei euro şi al uniunii monetare. De asemenea, creditorii irlandezi încă depind de finanţarea de la BCE, în ciuda sumelor injectate de guvernul de la Dublin în sistemul bancar. Doar în februarie, Banca Centrală a Irlandei a împrumutat 116,9 miliarde de euro de la BCE, iar în ianuarie a luat 216 miliarde de euro.
2,85 miliarde de euro reprezintă veniturile Greciei la sfârșitul lunii februarie