UE alocă 181 de milioane euro pentru a intensifica lupta împotriva fraudei care îi afectează bugetul

Pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune să se pună la dispoziţie 181 de milioane euro pentru a sprijini eforturile statelor membre în vederea luptei împotriva fraudei, a corupţiei şi a altor nereguli care afectează bugetul UE.

Noul program al UE de combatere a fraudei va finanţa acţiuni specifice de formare şi schimbul de informaţii şi de cele mai bune practici între autorităţile responsabile cu lupta antifraudă din întreaga Europă. Acesta va oferi, de asemenea, sprijin pentru activităţile de investigare prin achiziţionarea de echipamente tehnice utilizate în detectarea şi investigarea fraudelor şi, în acelaşi timp, va facilita accesul la sisteme informatice securizate.

 „Noul program al UE de combatere a fraudei va aduce o contribuţie tangibilă la intensificarea luptei împotriva fraudei şi a corupţiei care sunt în detrimentul bugetului UE. Consolidarea cooperării dintre autorităţile responsabile cu aplicarea legii din statele membre şi punerea la dispoziţia acestora a unor instrumente de investigare de ultimă generaţie pot fi factori decisivi în ceea ce priveşte identificarea fraudatorilor, combaterea contrabandiştilor sau prevenirea corupţiei în cadrul procedurilor de achiziţii publice”, a declarat Günther H. Oettinger, comisarul european pentru buget şi resurse umane.

Obiectivele specifice ale programului vor fi triple, astfel cum se indică mai jos:

Noul program va înlocui programul Hercule III, care a avut deja un impact pozitiv asupra luptei împotriva fraudei care afectează bugetul UE la nivel naţional şi local în ultimii ani. Printre exemplele de proiecte de succes se numără finanţarea de echipamente criminalistice digitale, care s-au dovedit esenţiale pentru a le permite autorităţilor vamale franceze să rămână în linia întâi în cadrul operaţiunilor vamale ce au vizat contrabanda şi frauda în materie de TVA în 2016; finanţarea formării de câini detectivi, care au ajutat autorităţile vamale elene să confişte 250 de milioane de ţigări ilicite în 2016; şi dezvoltarea unor instrumente informatice avansate, care au permis autorităţilor responsabile cu aplicarea legii din întreaga Europă să detecteze anomaliile din fluxurile comerciale şi să depisteze cazuri grave de fraudă referitoare la importul de produse textile şi de încălţăminte în 2017.

Fondurile care urmează să fie puse la dispoziţie în cadrul noului program al UE de combatere a fraudei vor finanţa proiecte similare, precum şi acţiuni de formare şi conferinţe cu experţi care vor favoriza schimbul de informaţii şi cooperarea transnaţională. De asemenea, programul va sprijini eforturile comune în materie de investigare ale autorităţilor vamale din statele membre, având în vedere că astfel de operaţiuni comune sunt esenţiale pentru dezmembrarea reţelelor infracţionale care îşi desfăşoară activitatea la nivel transfrontalier. Se preconizează că programul va aduce o valoare adăugată semnificativă prin completarea şi sprijinirea eforturilor naţionale de combatere a fraudei şi a corupţiei.

Etape următoare

Este esenţial să se ajungă la un acord rapid cu privire la bugetul global al UE pe termen lung şi la propunerile sale sectoriale pentru a asigura faptul că fondurile UE încep să producă rezultate pe teren cât mai curând posibil.

Întârzieri similare celor întâmpinate la începutul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar însemna că echipamente criminalistice şi de investigare importante nu ar putea fi achiziţionate şi că autorităţile responsabile cu aplicarea legii din statele membre ar avea la dispoziţie un sprijin mai redus. Acest lucru ar avea un impact negativ asupra luptei împotriva fraudei, în detrimentul contribuabililor din UE.

Ajungerea în 2019 la un acord privind următorul buget pe termen lung ar asigura o tranziţie fără probleme între actualul buget pe termen lung (2014-2020) şi noul buget pe termen lung, precum şi previzibilitatea şi continuitatea finanţării, în beneficiul tuturor.

Pe lângă activităţile finanţate anterior în cadrul programului Hercule III, noul program al UE de combatere a fraudei va oferi sprijin pentru activităţile operaţionale şi de investigare, inclusiv prin furnizarea de sisteme informatice securizate, şi va facilita raportarea neregulilor de către statele membre şi gestionarea riscurilor la nivel naţional. Programul va fi gestionat şi pus în aplicare de către Oficiul European de Luptă Antifraudă, OLAF.

Propunerea de legată de noul program al UE de combatere a fraudei face parte din propunerea Comisiei pentru următorul buget al UE pe termen lung, adoptată de Comisie la 2 mai 2018.

Acţiunea de a proteja interesele financiare ale Uniunii prin intermediul noului program de finanţare consolidat şi raţionalizat face parte dintr-o abordare mai amplă care urmăreşte acelaşi obiectiv. Următorul buget al UE pe termen lung va fi pus în aplicare în contextul unor modificări semnificative ale cadrului legislativ şi instituţional în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii. 

De exemplu, propunerea Comisiei din 23 mai 2018 de modificare a „Regulamentului privind OLAF” vizează asigurarea unei colaborări strânse între OLAF şi Parchetul European (EPPO) nou instituit în ceea ce priveşte detectarea şi investigarea fraudei referitoare la interesele financiare ale UE pe întreg teritoriul Uniunii. Alte acţiuni includ punerea în aplicare a Directivei privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal („Directiva PIF”).