Turcia suspendă importurile de aur: După cutremure, povara economică e mare

Turcia va suspenda anumite importuri de aur, în cadrul unui plan de urgenţă destinat contracarării consecinţelor economice ale cutremurelor de săptămâna trecută, potrivit unor surse avizate.

Ministerul Finanţelor şi Trezoreria turcă au finalizat o reglementare care va impune oprirea acelor achiziţii de aur de peste hotare care sunt regrupate în categoria "banii gheaţă pentru bunuri", a precizat oficialul care a dorit să îşi păstreze anonimatul.

În ultimii ani, importurile de aur ale Turciei au crescut semnificativ pe măsură ce din ce în mai mari mulţi turci au început să cumpere aur pentru a-şi proteja averile de explozia inflaţiei şi deprecierea monedei naţionale.

În 2022, deficitul de cont curent al Turciei s-a agravat până la 48,8 miliarde de dolari, iar importurile de aur au fost responsabile pentru 20,4 miliarde de dolari din valoarea totală a deficitului de cont curent.

O decizie privind limitarea anumitor importuri de aur ar fi echivalentă cu "o altă formă de control asupra mişcărilor de capital", susţine Guldem Atabay, economist la Istanbul Analytics. "După cutremure, povara economică mare şi incertitudinile politice ridicate este posibil să stimuleze cererea pentru mai mult aur. Acestea sunt motivele pentru eforturile nesustenabile ale Guvernului de a reduce cererea de aur, de a forţa localnicii spre lira turcească şi a limita o şi mai mare deteriorare a deficitului de cont curent", a precizat Atabay.

Fuga turcilor spre aur nu a dat semne de încetinire în acest an, în condiţiile în care datele oficiale arată că în luna ianuarie importurile de metal preţios au crescut cu 656% în ritm anual până la 5,4 miliarde de dolari. 

Primele estimări ale pagubelor provocate de cutremurele care au lovit Turcia indică o inflaţie ridicată şi riscuri la adresa bugetului, transmite Bloomberg.

Potrivit sursei citate, analiştii încearcă să evalueze impactul exact al cutremurelor asupra economiei Turciei, ţară cu un PIB de 819 miliarde de dolari, care se confruntă deja cu creşterea dezechilibrelor ca urmare a unor politici neortodoxe destinate limitării inflaţiei şi în acelaşi timp diminuării dobânzilor.

„Conform estimărilor noastre iniţiale, cheltuielile publice privind cutremurele vor fi echivalente cu 5,5% din PIB", susţine economistul Bloomberg, Selva Bahar Baziki.