Trei milioane de români lucrează în străinătate. Isărescu: Salariile trebuie să crească, însă ţinând cont de productivitate

„Un alt domeniu care merită o atenţie deosebită este piaţa forţei de muncă, într-un moment în care aceasta se confruntă cu provocări considerabile. Pe de o parte, salariile ar trebui să ţină cont de nivelul productivităţii. Pe de altă parte, acestea nu pot fi considerabil mai mici decât cele din alte economii, pentru că ar genera migraţie”, a afirmat guvernatorul BNR în faţa membrilor AmCham.

„Ne confruntăm astăzi cu o problemă a emigraţiei, mai mult de trei milioane de români (un procent semnificativ din populaţie) şi-au părăsit patria pentru alte state membre ale UE. Prin urmare, pentru a limita emigrarea, salariile ar trebui să crească. Dar, singura modalitate de a face acest lucru fără a afecta competitivitatea este creşterea productivităţii”, a spus Isărescu, citat de Hotnews.

Investiţiile străine directe au contribuit la creşterea productivităţii factorilor în ultimii ani, dar dacă salariile ajung la un nivel prea ridicat, atragerea investiţiilor ar putea deveni o problemă. Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că nivelurile salariale sunt compatibile cu atragerea investitorilor, dar, în acelaşi timp, să admitem că, cel puţin în anumite domenii, salariile trebuie să crească pentru a diminua scurgerea forţei de muncă care afectează atât sectorul privat şi pe cel public.

Creşterea salariului minim a fost necesară, dar trebuie să fim foarte atenţi să nu afecta angajatorii, deoarece aceştia reprezintă un motor important al economiei. Cheia este, în opinia mea, creşterea salariilor într-un ritm adecvat şi sustenabil.

Chestiunea salariului este strâns legată de problema poziţiei externă.Dacă firmele româneşti nu reuşesc să îşi consolideze cota de piaţă în competiţia internaţională, diferenţa dintre importuri şi exporturi se va extinde, determinând accentuarea deficitului comercial şi, implicit, a deficitului de cont curent. Acesta din urmă este deja la un nivel care ridică preocupări, inclusiv din punctul de vedere al finanţării sale prin fluxuri financiare considerate stabile (cum ar fi ISD şi fondurile europene).