Transformare majoră la Aeroportul Băneasa: nou concept de „City Airport” și restricții de zbor

La mai bine de un secol de când a fost ridicat, Aeroportul Băneasa va suferi transformări radicale, urmând să fie transformat într-un aeroport de oraș, în care zborurile nocturne vor fi interzise, iar pistele vor fi extinse.

„În toată Europa, aeroporturile situate în oraș au regim special, care respectă anumite restricții specifice metropolelor. Băneasa este deja un aeroport care acum nu se mai află în afara orașului, ci în mijlocul său. Până la urmă, aeroportul trebuie să deservească orașul, comunitatea locuitorilor din oraș, cărora trebuie să le fie util. Dacă e să judecăm fară părtinire, nu aeroportul este în oraș, ci orașul s-a dezvoltat în zonă, ulterior aeroportului. În 1912, când s-a înființat școala de pilotaj de la Băneasa, zona era un câmp (pe care Aurel Vlaicu a făcut în 1910 demonstrații de zbor).

Realitatea este acum una modernă, dinamică, în care orașul a devenit o metropolă, iar aeroportul este în mijlocul orașului. Intenția actualei conduceri a companiei Aeroporturi București este să asculte vocea rațională a comunității din București și Ilfov și să existe un nou concept de aeroport, un concept modern, dinamic, un City Airport adaptat anilor în care trăim și a realității metropolei, venind în întâmpinarea comunității din București, pe care o deservește”, a declarat pentru „Adevărul” Teodor Postelnicu, purtătorul de cuvânt al CNAB.

Zborurile, interzise între orele 22.00 - 6.00

Acesta a explicat că, în prezent, tarifele de aterizare, balizaj și servicii pasageri sunt dublate pe Aeroportul Băneasa în intervalul 22:00-06:00 și că o aeronavă A320 Neo operează un singur zbor în această perioadă. „Acestea sunt cu aproximativ 50% mai silențioase decât generația veche de aeronave A320. În intervalul 22:00-06:00 nu sunt permise zborurile școală, tehnice, nu sunt permise testele la motoare, utilizarea reversoarelor de jet (cu excepția considerentelor de siguranță)”, a explicat Postelnicu, adăugând că din 2026 și acest singur zbor nocturn va fi interzis.

Pentru prima dată în ultimii 15 ani şi Aeroportul Băneasa are o strategie de dezvoltare, aprobată recent, a spus el, precizând că a fost deja„demarată procedura studiului de fezabilitate pentru realizarea unui nou terminal la Baneasa, tot în scopul de a reduce congestia de trafic şi de a putea acomoda cât mai mulţi pasageri în timpul zilei”.

Programul Strategic prevede triplarea capacității de procesare

Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la „Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu” 2025 – 2035 prevede triplarea capacității actuale de procesare:

- creșterea capacității operaționale a aeroportului prin reorganizarea actualului terminalul de pasageri (asigurarea unei capacități de procesare de minimum 800 de pasageri/oră de vârf, față de 600 de pasageri/oră);

- dezvoltarea unui nou terminal de procesare pasageri, cu facilitățile necesare, cu o capacitate de încă minim 800 de pasageri/oră de vârf (suplimentar față de capacitatea actualului terminal) și amenajarea terenului adiacent, în proximitatea terminalului existent la est de acesta, care să aibă acces la platformă; la pistă, platforme și sistemul de căi de rulare;

- modernizarea suprafeței de mișcare AIBB-AV.

În prezent, terminalul existent permite procesarea unui total de 600 pasageri/oră de vârf, în conformitate cu standardele IATA, repartizați astfel: 200 pasageri pe fluxul de plecări (160 non-Schengen, 40 Schengen) și 400 pasageri pe fluxul de sosiri (200 Schengen, 200 non-Schengen).

Prin reorganizarea terminalului existent, se echilibrează capacitățile de procesare între fluxurile de plecări și sosiri, în vederea asigurării unui nivel de servicii ridicat și a unei utilizări eficiente a infrastructurii. Capacitățile vizate în urma acestei reorganizări sunt de 200 pasageri/oră pentru plecări Schengen, 200 pasageri/oră pentru plecări non-Schengen, 200 pasageri/oră pentru sosiri Schengen și 200 pasageri/oră pentru sosiri non-Schengen.

Dezvoltarea unui nou terminal împreună cu infrastructura suport aferentă - căi de acces, parcare publică și zone tehnice - va asigura o capacitate suplimentară de procesare estimată la minim 800 pasageri/oră de vârf. Vor fi analizate soluții de dezvoltare a noului terminal în perimetrul aeroportului sau prin preluarea unor imobile din apropierea acestuia, prin achiziționare sau expropriere în condițiile legii.

Platformele sunt zonele de operațiuni aeriene unde se desfășoară activitățile de manevrare și parcare a aeronavelor, de îmbarcare, debarcare, precum și alte servicii de handling, iar sistemul de căi de rulare aferent platformelor permite manevrarea aeronavelor pe platformă și în pozițiile de parcare.

Platforma existentă (zona de operațiuni aeriene unde se desfășoară activitățile de manevrare și parcare a aeronavelor, de îmbarcare, debarcare, precum și alte servicii de handling) va intra într-un proces de reparație capitală, iar platformele noi vor fi planificate în relație cu facilitățile noi create (terminale, spații de hangarare, zone tehnice etc), dar și cu sistemul de căi de rulare, în vederea asigurării unor niveluri maxime de eficiență și siguranță.

În același timp, pentru buna funcționare a aeroportului și pentru maximizarea capacităților operaționale, se va dezvolta infrastructura adiacentă și facilitățile de hangarare și întreținere aeronave pentru aviație generală.

Pentru construirea unui hangar dedicat aviației generale, vor fi analizate mai multe souluții, inclusiv posibilitatea preluării unor imobile din apropierea aeroportului.

În cadrul proiectelor de dezvoltare se va ține cont de un program de măsuri privind reducerea impactului de zgomot asupra comunității din imediata vecinătate a aeroportului.

Finanţarea obiectivelor de investiții prevăzute în Programul strategic se realizează din surse proprii ale beneficiarului, credite bancare, fonduri publice obţinute în condiţiile legii şi alte surse legal constituite, pe bază de documentații tehnico-economice aprobate conform legislației în vigoare, cu respectarea reglementărilor în domeniul ajutorului de stat.

Impact economic major

Impactul economic direct constă în generarea de locuri de muncă (creșterea numărului de locuri de muncă în cadrul aeroportului, ceea ce reprezintă un sprijin real pentru piața muncii din zonă generarea de venituri și valoare adăugată mare din activitățile asociate cu operarea aeroportului, în aeroport sau situate lângă aeroport).

Impactul economic indirect constă în generarea de locuri de muncă pentru alte domenii conexe sau cu care aeroportul poate dezvolta legături comerciale, venituri și valoare adăugată din activitățile care generează produse și servicii necesare funcționării aeroportului, precum și alimentării acestuia cu bunuri, produse și servicii. De exemplu putem vorbi aici despre distribuitorii de servicii necesare efectuării operațiunilor de alimentare cu combustibil a aeronavelor, precum și agenții de turism, rezervări bilete, rent-a-car, taxi etc. Impactul economic indus sau declanșator reflectă activitatea economică generatoare de venituri ale angajaților, din societățile asociate direct sau indirect cu activitatea aeroportului, în cadrul economiei naționale. Veniturile acestora declanșează consumul și produce locuri de muncă în diferite alte domenii ale economiei regionale sau locale.

Impactul economic accelerator sau catalitic: Impactul economic catalitic este rezultatul faptului că aeroportul funcționează ca un adevărat liant care conectează locuitorii conurbației și firmele, cu piața globală, permițând interacțiunea de business, facilitând schimburile comerciale, putând accelera atragerea investițiilor străine în economia regională sau locală, încurajând turismul.

Așadar, aeroportul și implicit activitatea aeroportuară generată de existența acestuia facilitează sau generează plus valoare economiei naționale, regionale, locale precum și conurbației în care este plasat.

Scurt istoric al Aeroportului Băneasa

Prima atestare documentară în presa vremii a Aeroportului International București Băneasa - Aurel Vlaicu are loc la 7 iunie 1910, când pe "câmpul de la Băneasa"(fostul hipodrom de la Băneasa după 1920), pionierul aviației românești, Aurel Vlaicu, prezintă câteva evoluții cu avionul construit chiar de el, la mitingul aviatic, organizat la acea vreme.

Aeroportul Băneasa este considerat că unitate de aviație începând din anul 1921, pe actuala poziție geografică.

1909 Primele zboruri în zona Băneasa au fost efectuate de către Louis Bleriot de pe un hipodrom particular.

Încă din 1912 când George Valentin Bibescu , înființează pe moșia surorii sale , mai întâi Aeroportul Băneasa Vest (situată în partea de Vest a Sos. București-Ploiești) și apoi Aeroportul Băneasa (în zona de Nord a actualului amplasament, poziționat în zona de Est a Sos. București-Ploiești), folosind ca pistă de decolare-aterizare pista înierbată care, până nu demult a constituit pista de rezervă și siguranță a Aeroportului.

1912 Liga Aeriană Naţională Română organizează prima şcoală de zbor pe Băneasa. După 1912 aerodromul devine aeroport şi activităţile aeronautice se diversifică şi se extind, incluzând o şcoală civilă de pilotaj pentru aviația civila (mai tărziu și una militară) şi Clubul Regal Aerian din România.

1920 S-a înfiinţat Compania de Navigaţie Aeriană Franco-Română având la bază capital românesc şi echipament tehnic franţuzesc. Aceasta a fost prima companie de transport aerian din lume, pentru pasageri, mărfuri şi poştă.

12 Noiembrie 1922 S-a inaugurat prima linie aeriană intercontinentală între Europa şi Asia pe ruta Paris - Strasbourg - Praga - Viena - Bucureşti (Băneasa)- Constantinopol.

1923 S-au înfiinţat pe Aeroportul Băneasa Atelierele Companiei de Navigaţie Aeriană Franco-Română având ca activitate reparaţii, producerea de piese de schimb şi componente de bază. Aceste ateliere au precedat întreprinderea de avioane Bucureşti (actuala ROMAERO).

1930 S-au semnat convenţiile cu Polonia şi Cehoslovacia care au contribuit la dezvoltarea aeroportului Băneasa că aeroport internaţional.

1942 La Aeroportul Băneasa se construiește prima pistă betonată din România.

1947 - 1952 Se construieşte noua clădire a aerogării care conform planurilor unui colectiv de arhitecţi a fost concepută că o elice cu trei pale, ceea ce face ca aerogara să reprezinte una din bijuteriile arhitectonice ale României.

Până în 1970 Aeroportul Bucureşti Băneasa a fost singurul aeroport din Bucureşti şi singurul aeroport internaţional din România.

După perioada aceasta, activitatea Aeroportului s-a dedicat preluării de curse interne.