Tot mai mulți români care au împrumuturi negociază cu băncile. De ce IFN-urile sunt mai reticente

La finalul celui de-al treilea trimestru din 2024, numărul negocierilor dintre consumatori și bănci în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a ajuns la 815, cel mai mare număr din cei aproape 9 ani de activitate ai Centrului.

Numărul cererilor pe care consumatorii le-au trimis către CSALB este cu aproape 30% mai mare decât în perioada similară din 2023. Anul acesta, 2.050 dintre cereri sunt adresate băncilor, iar 750 au vizat relația consumatorilor cu IFN-urile.

Din păcate, dintre cererile de negociere trimise IFN-urilor, niciuna nu a fost acceptată pentru negociere, arată oficialii CSALB, precizând că doar puțin peste 100 de cereri au fost rezolvate direct de către IFN-uri, fără implicarea unui conciliator, dar după ce consumatorul a trimis cererea către CSALB. Cele mai multe dintre solicitările adresate IFN-urilor vizează ștergerea din Biroul de Credit.

Pe de altă parte, apetitul de negociere al băncilor urmărește anul acesta nu doar rezolvarea problemelor curente pe care le întâmpină consumatorii, ci și evitarea declanșării unor litigii în instanțele de judecată.

La finalul celui de-al treilea trimestru va fi depășit numărul dosarelor de negociere formate în tot anul 2023. În 95% dintre negocierile încheiate până acum, părțile s-au împăcat. Doar în 40 de cazuri consumatorii, băncile sau ambele părți nu au agreat soluția propusă de conciliatorii CSALB.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Am observat un fenomen interesant în activitatea de negociere a băncilor desfășurată în cadrul CSALB. Dacă în 2023 au existat 290 dosare aflate pe rolul instanțelor și care au fost rezolvate amiabil cu ajutorul conciliatorilor, acest an arată un interes mai mare în anticiparea situațiilor cu potențial litigios. Astfel, numărul dosarelor care au venit din instanță a scăzut până la aproximativ 100 de cazuri, în schimb a crescut numărul cererilor în care consumatorii se adresează băncilor prin intermediul avocaților. Ceea ce arată că părțile sunt la un pas de litigiu, dar încearcă să rezolve problema amiabil, prin intermediul CSALB. Mai mult de o treime dintre cele 2.050 de cereri adresate băncilor, de la începutul anului, au venit prin intermediul avocaților. Astfel, nu doar la nivelul unor bănci au fost manifestate asemenea atitudini de evitare a proceselor lungi și costisitoare, ci și la nivelul unor avocați ai consumatorilor, care au ales cu prioritate aceste metode alternative”.

De ce sunt IFN-urile atât de reticente

În urmă cu ceva timp, când CSALB se confrunta cu o situație similară privind reticența IFN-urilor, Alexandru Păunescu explica că aceste instituții „şi-au motivat lipsa de implicare şi de reacţie la cererile consumatorilor prin faptul că există mai multe iniţiative legislative care, odată aplicate, le-ar reduce semnificativ activitatea ori ar putea avea ca efect negativ chiar închiderea business-ului”.

„Chiar şi în aceste condiţii, nu găsesc nicio justificare a dezinteresului unor IFN-uri care au primit zeci de cereri din partea consumatorilor şi nu le-au dat curs. Rata de clasare, fără un motiv justificat, a acestor cereri, depăşeşte 50 de procente. Este o valoare prea mare pentru o piaţă care este concurentă cu piaţa bancară şi care are nevoie de consumatori mulţumiţi şi de încrederea acestora în aceeaşi măsură”, explica reprezentantul BNR.