Tichetul de masă nu acoperă masa de prânz

Valoarea de 9 lei a unui bon primit de salariaţi este prea mică pentru a asigura hrana într-o unitate de alimentaţie publică, relevă un studiu al Academiei Române.

Institutul de Economie Naţională al Academiei Române a lansat recent cea de-a doua ediţie a studiului „Impactul economic şi financiar al tichetelor de masă în România", din care rezultă că aceste bonuri ar trebui să aibă o valoare mai mare de 9 lei.

„Analizăm valoarea tichetului de masă prin prisma faptului că acesta ar trebui să acopere o masă de prânz a angajatului într-o unitate de alimentaţie publică, dar se observă insuficienţa sumei alocate. Valoarea nominală a tichetelor în România este una dintre cele mai scăzute din Europa. Pe lângă asigurarea unui nivel optim de nutriţie, o valoare nominală mărită ar contribui la mai buna reflectare a nivelului inflaţiei şi ar însoţi reluarea creşterii economice", arată autorii studiului.

Avantaje pe toată linia

Sistemul tichetelor de masă funcţionează la nivel mondial de peste 60 de ani, în mai mult de 40 de ţări de pe toate continentele, iar în România ele funcţionează din 1998 în baza Legii nr. 142/1998. În tot acest timp s-a demonstrat că sistemul oferă avantaje atât companiilor, cât şi beneficiarilor.

Pentru companii, avantajul constă în deductibilitatea şi exceptarea de la plata taxelor sociale a sumelor oferite angajaţilor sub formă de tichete de masă, iar pentru beneficiari - în exceptarea de la plata taxelor sociale pentru sumele astfel primite. Sarcina fiscală a beneficiarilor de tichete constă doar în plata impozitului pe venit în cotă de 16%.

Un alt avantaj, deloc de neglijat, este dat de reducerea activităţilor din economia subterană, deoarece pot beneficia de tichete doar angajaţii cu contract de muncă, acestea fiind deci un instrument de reducere a muncii la negru.

12 lei ar fi valoarea corectă

În plus, tichetele sunt plătite de către companii şi rambursate de către emitenţi comercianţilor prin transfer bancar, garantând transparenţa tranzacţiilor tuturor celor implicaţi în sistem şi, implicit, plata taxelor asociate.

„Tichetele de masă constituie o formulă de mărire a colectării banilor la bugetul public şi de a scăpa de obiceiul unora care dau salarii în plic, la negru. În felul acesta este creat un sistem aproape unic, unde atât statul, cât şi angajatorii şi muncitorii au de câştigat. Pentru a-şi îndeplini acest scop mai bine, ar fi însă de dorit o creştere a valorii unui tichet de până la 12 lei, ceea ce ar reprezenta o contravaloare ajustată cu inflaţia a puterii lor de cumpărare", ne-a declarat Dan Matei Agathon, vicepreşedintele Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR).

Piaţa tichetelor de masă, de care beneficiază 1,9 milioane de salariaţi, este estimată de Academia Română la aproximativ 964 de milioane de euro anual.

"O creştere a valorii unui tichet de până la 12 lei ar ajusta puterea de cumpărare proporţional cu inflaţia."

Dan Matei Agathon vicepreşedinte ACPR

Tichetele de masă, în cifre

- 30% este ponderea tichetelor în salariul minim pe economie

- 964 de milioane de euro este valoarea totală a pieţei româneşti de profil

- 18% este proporţia scăderii pieţei, în a doua parte a anului trecut, cauzată de impozitarea tichetelor

- 1,9 milioane de salariaţi (43% din totalul la nivel naţional) beneficiază de aceste bonusuri

- 80% din companiile mari şi 35% din IMM-uri acordă astfel de bonusuri

- 783 de milioane de euro este valoarea consumului adiţional anual generat de tichetele de masă

- 60.000 este numărul punctelor de vânzare (chioşcuri, magazine, hipermarketuri etc.) unde se pot utiliza tichete de masă

- 257 de milioane de euro anual se adună de la comercianţi la bugetul de stat, reprezentând taxele colectate prin acest sistem

- 150 de milioane de euro anual se adună de la beneficiari la bugetul de stat, provenind din impozitul pe venit de 16% aferent sumelor primite de aceştia sub formă de tichete de masă

- 9 lei este valoarea nominală actuală a unui tichet de masă.