Tânăra care aduce designeri din Kuweit

Prin magazinul ei online, Adriana Ancuţa (30 de ani) le oferă românilor posibilitatea de a cumpăra haine şi accesorii ale unor designeri din Orientul Mijlociu şi din SUA. Criza financiară a ajutat-o pe româncă să trezească interesul unor creatori de modă străini mai puţin accesibili, reuşind să-i coopteze pentru proiectul său, „Tuxedo Confessions“.

Povestea Adrianei Ancuţa este, cel puţin în aparenţă, ilustrarea unui clişeu desprins dintr-un film american: femeia de carieră care, la pragul celor 30 de ani, renunţă la înregimentarea corporatistă şi, pe principiul „Acum ori niciodată!", alege un proiect creativ, de nişă, care să-i hrănească şi sufletul, nu doar contul din bancă. În cazul româncei însă, termenul de „nişă" nu-i descrie cu suficientă acurateţe businessul.

Este vorba, mai curând, de o nişă a nişei, cu un public greu de definit între paginile unui plan de afaceri sau ale unui studiu stufos de piaţă pe care, oricum, Adriana nu le-a întocmit niciodată. A început să dea telefoane şi să întocmească primele contracte a doua zi după ce s-a decis să pună bazele unui concept-store virtual: „Tuxedo Confessions".

A fost DJ la radio

Răspunsul ei la „dilema de 30 de ani" era unul elaborat, cu multe capitole şi subcapitole. A absolvit SNSPA şi a lucrat, o vreme, în marketing politic. După o campanie electorală, şi-a dat seama că jobul ei are o periodicitate de patru ani şi s-a reorientat spre publicitate, la Saatchi & Saatchi. A urmat un job de DJ la Clandestino, radioul online al lui Răzvan Exarhu, după care a venit, direct, marea revelaţie de la 30 de ani.

„Tot ceea ce am făcut mi-a folosit, dar niciuna dintre experienţele din trecut nu era în domeniul în care îmi palpita cel mai tare adrenalina", recunoaşte ea acum. Coroborată cu pasiunea pentru costume şi artă, ecuaţia a fost rezolvată de Adriana printr-o decizie radicală: s-a înscris la un masterat la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. „Dacă nu fac greşeli acum, atunci când?" Citind despre modă, artă şi design, a descoperit creaţiile designerului kuweitian Tahir Sultan şi şi-a dat seama că în România creatorii de modă tineri şi talentaţi din afară nu ajung să fie cunoscuţi decât după ce devin cu adevărat celebri, iar creaţiile lor, considerabil mai scumpe, intră în atenţia vreunui investitor în francize de lux.

„M-am gândit că trebuie să profităm de începuturile lor, când sunt accesibili şi reprezintă un aer proaspăt în modă", explică ea acum.

Criza, o oportunitate

L-a contactat pe Tahir pe e-mail, pentru a-l convinge să facă parte dintr-un proiect încă inexistent. Se întâmpla la finele lui 2009, iar mediul de afaceri încă zguduit de criză i-a fost prielnic: kuweitianul a fost deschis spre ideea de a intra pe o piaţă mică, necunoscută, pe un site care nu exista decât în imaginaţia unei femei hotărâte. „De la un exotic din Orientul Mijlociu la un exotic din Europa de Est, am rezonat amândoi la această idee." De multe ori a fost tentată să-l întrebe dacă la momentul respectiv nu se afla, cumva, într-o mare nevoie financiară, dar şi-a dat seama că nu se cade.

Lui Tahir Sultan i-au urmat branduri cu iz avangardist precum Camilla Wellton, Vasel sau i-Bag. Din America, Adriana a adus portofelele în ediţie limitată Poketo, iar din Spania pe Mitemite, cu celebrele lor genţi cu imprimeuri de ziare şi reviste. Afacerea a pornit cu o investiţie de doar 3.000 de euro, pentru că Adriana nu are decât un minimum de stocuri.

În afara colecţiei lui Tahir, pe care a adus-o integral în România (din cauza transportului mai complicat din Kuweit), şi de accesoriile din SUA, în momentul în care se înregistrează o comandă, designerii europeni îi trimit Adrianei produsul, pe care ea îl expediază mai departe către client.

Profilul cumpărătorului

Adrianei i s-a cristalizat şi un profil al cumpărătorului: majoritatea preferă hainele românilor şi accesoriile străinilor. De multe ori, livrează chiar ea unele dintre produsele comandate, pentru a-şi cunoaşte mai bine segmentul de piaţă.

Mai puteţi citi în numărul 60 al revistei „Forbes România"

Miliardul din Pipera.

Cei 50.000 de oameni care merg zilnic la serviciu în Pipera generează un miliard de euro pentru economia românească. Dincolo de criză și de faptul că nu toţi dezvoltatorii care au cheltuit pentru a construi spaţii de birouri în ultimii ani au avut de câştigat, zona rămâne un vârf naţional pentru traficul persoanelor cu venituri mari.