Tăierile de păduri au atins un record în 2014: aproape 5.000 de hectare au fost rase de pe faţa pământului
0Anul trecut, în România au fost parcurse cu tăieri rase – defrişări definitive – 4.940 de hectare de pădure, un maxim istoric. În ultimii opt ani au fost rase în total 36.374 de hectare de pădure.
Peste 4.500 de hectare de pădure pe an sunt rase de pe faţa pământurilor româneşti – aceasta este media generală a perioadei 2007-2014, reiese din datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Anul în care s-a defrişat definitiv cea mai mică suprafaţă a fost 2009, cu „doar“ 3.816 hectare, iar anul cu cea mai mare suprafaţă rasă a fost 2014, cu 4.940 de hectare.
De această cifră ne-am mai apropiat în anii 2013 (4.876 de hectare parcurse cu tăieri rase), 2010 (4.826 de hectare) şi 2012 (4.689 de hectare).
Însumate, suprafeţele de păduri defrişate definitiv în România, din 2007 (primul an de raportare a pădurilor rase) până în 2014 se ridică la 36.374 de hectare, echivalentul mai multor judeţe luate ca întreg.
Mai puţină masă lemnoasă
Masa lemnoasă recoltată în anul 2014 a totalizat 17,8 milioane de metri cubi, în scădere cu 6,2% (1,17 milioane mc) faţă de anul 2013, când s-au recoltat 19 milioane de metri cubi.
Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunea de dezvoltare Nord-Est (26,1% din total), urmată de regiunea Centru (24,6%) şi într-o proporţie mai mică de regiunile Vest (12,4%), Nord-Vest (11,8%), Sud-Muntenia (9,8%), Sud-Vest-Oltenia (7,7%), Sud-Est (7,2%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).
De asemenea, suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare a pădurilor, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, a înregistrat o scădere cu 6,8% faţă de anul 2013, totalizând 100.981 de hectare.
Defrişările, o problemă de siguranţă naţională
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat recent că problema defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), arătând că protestele faţă de despăduririle abuzive sunt perfect legitime.
„Am hotărât ca această gravă problemă a defrişărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT. Sunt convins că vom reuşi nu doar să stopăm fenomenul, dar şi că instituţiile statului îi vor identifica şi trage la răspundere pe cei vinovaţi“, a scris Iohannis pe o reţea de socializare.
Protestele antidefrişări au fost declanşate pe fondul rediscutării în Parlament a Codului Silvic, prin care s-ar putea impune o limită de recoltare de 30% per specie şi per companie din masa lemnoasă licitată într-un an.
De asemenea, Codul Silvic ar putea impune organizarea de amenajamente silvice proprietarilor care deţin mai mult de 10 hectare de pădure, fapt care presupune o îngrijire mult mai atentă (şi costisitoare) a fondului forestier.
Potrivit INS, la sfârşitul anului trecut, fondul forestier măsura 6.544.588 de hectare, cu 6.066 de hectare mai mult decât cu un an în urmă.
Din acest fond, suprafaţa pădurilor măsoară 6,38 milioane de hectare, crescând cu 6.683 de hectare.
Suprafaţa fondului forestier la 31 decembrie 2014, comparativ cu aceeaşi dată a anului 2013, a înregistrat o creştere de aproximativ 0,1%.
Această creştere se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite.