Suma uriaşă pe care Guvernele şi companiile din întreaga lume trebuie să o plătească pentru ,,înverzirea” sectorului energetic

Guvernele şi companiile din întreaga lume vor trebui să investească cel puţin 92.000 de miliarde de dolari, până în 2050, pentru a reduce emisiile de CO2 suficient de rapid pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, transmite Bloomberg.

Aceasta este cea mai recentă prognoză a analiştilor de la BloombergNEF, care consideră că această scală a cheltuielilor este necesară pentru a stimula o electrificare rapidă a economiei globale şi pentru a reduce dependenţa de combustibilii fosili.

Conform specialiştilor, treizeci de ani este un interval scurt de timp pentru a atinge scara de transformare necesară pentru a limita creşterile periculoase ale temperaturilor globale. Investiţiile în infrastructură pentru acomodarea tranziţiei energetice vor trebui să crească între 3,1 trilioane şi 5,8 trilioane de dolari annual, în medie, până în 2050, în creştere de la aproximativ 1,7 trilioane de dolari în 2020, a constatat BNEF. Asta înseamnă că factura finală ar putea ajunge la 173 trilioane de dolari, de aproximativ opt ori produsul intern brut al SUA în 2019.

Acest nivel al cheltuielilor ar ajuta la limitarea creşterii temperaturii medii globale la 1,75 grade Celsius, comparativ cu încălzirea de 1,2 grade Celsius existentă deja. Însă fără noi acţiuni, fenomene precum valuri de căldură, inundaţii şi incendii de pădure, experimentate în întreaga lume, în ultimele câteva săptămâni, vor deveni probabil mai frecvente, mai periculoase şi mai costisitoare. 

Extinderea rolului energiei electrice stă la baza tuturor speranţelor pentru o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră. Potrivit BNEF, peste trei sferturi din reducerea potenţială a emisiilor în acest deceniu ar urma să vină din furnizarea de electricitate şi utilizarea crescută de energie eoliană şi fotovoltaică, susţine BNEF. 

O altă reducere de 14% a emisiilor în acest deceniu ar putea fi atinsă prin tranziţia vehiculelor, locuinţelor şi industriilor de la arderea de combustibili fosili la energie electrică. De asemenea, hidrogenul ar urma să joace un rol important, iar cererea pentru hidrogen va exploda.

În general, producţia de energie electrică va trebui să se dubleze cel puţin până în 2050 până la aproape 62.200 terawaţi-oră, reprezentând aproape 50% din consumul final de energie, comparativ cu aproximativ 19% în prezent. Un scenariu în care sursele regenerabile de energie sunt sursa dominantă de energie ar necesita şi mai multă producţie de energie electrică. Toată această producţie de energie va avea nevoie de timp pentru a planifica, finanţa şi construi.

„Nu avem timp de pierdut. Dacă vrem să atingem sau să ne apropiem de neutralitate climatică până la mijlocul secolului, trebuie să accelerăm introducerea soluţiilor cu emisii reduse de carbon pe care le avem în acest deceniu, ceea ce înseamnă mai multă energie eoliană, solară, baterii şi vehicule electrice, pompe de căldură pentru clădiri, reciclare şi o utilizare mai mare a electricităţii în industrie, şi redirecţionarea biocombustibililor spre shipping şi aviaţie”, a declara economistul şef al BNEF, Seb Henbest.

Până acum liderii mondiali nu par să fi primit mesajul de avertizare. Mai puţin de 15% din cele aproximativ 2.400 de miliarde de dolari pe care guvernele vor să le cheltuiască pentru revenirea economică post-pandemie vor merge spre investiţii în energie curată, un nivel inadecvat pentru a aduce lumea pe traiectoria spre emisii zero în 2050, arată un raport recent al Agenţiei Internaţionale a Energiei.

Sunt mai multe tehnologii low-carbon care ar putea face parte din tranziţia energetică. BNEF a elaborat trei scenarii diferite: unul în care energiile regenerabile vor fi responsabile pentru cea mai mare parte a producţiei de energie, unul în care energia nucleară va creşte semnificativ şi unul în care centralele care funcţionează cu combustibili fosili dar vor fi echipate şi cu tehnologie pentru captarea emisiilor vor juca un rol dominant.

Însă în toate scenariile BNEF, hidrogenul va trebui să fie o sursă mai importantă de energie pentru domenii precum industria grea şi producţia de produse chimice. Aceasta ar putea conduce la o cerere de până la 1.318 milioane tone de hidrogen în 2050, responsabil pentru 22% din consumul final de energie, comparativ cu mai puţin de 0,002% în prezent.