Succes fabricat în lumea virtuală

Cum au devenit doi tineri fenomene muzicale internaţionale şi cum o altă gaşcă a răspândit o epidemie naţională de râs cu un serial făcut într-un dormitor. Fenomene ca Inna, Edward Maya sau tinerii de la Creative Monkyez – cei care au lansat seria roboţilor Mo şi F.O.C.A. – vorbesc despre schimbările lumii de media şi entertainment.

Alexandra - cunoscută lumii întregi drept Inna - are 24 de ani şi este un fenomen muzical; unul care a ajuns să genereze în juru-i afaceri de câteva milioane de euro din vânzări, concerte, turnee de promovare şi imagine. E un fenomen răsărit brusc, parcă din nimic, care câştigă avânt internaţional pe zi ce trece.

„HOT", discul său de debut - până acum şi singurul -, s-a vândut în câteva sute de mii de exemplare în toată lumea, iar Inna a ocupat locul întâi în topul Billboard (secţiunea „Hot Dance Airplay"), cu cele mai multe melodii difuzate la radiourile americane.

După toate criteriile, Inna este un hit. E un succes validat de clasamente, vizualizări şi vânzări. A ajuns până aici în ceva mai mult de doi ani şi cu ajutorul unei echipe de management care numără patru oameni. Cu Inna cu tot. Şi Inna, la cei 24 de ani ai săi, e cea mai în vârstă. Nu glumesc. Repet: managementul fenomenului muzical internaţional Inna - care vinde, în unele ţări şi în unele săptămâni, mai bine decât Madonna sau Lady Gaga - numără patru oameni; iar media lor de vârstă e undeva sub 23 de ani.

Cu ajutorul noilor platforme de promovare și vânzare a muzicii, Inna a ajuns cel mai cumpărat artist român peste graniţe

Dacă este vreun artist român care se poate compara cu Inna şi echipa ei când vine vorba de recunoaşterea internaţională, acesta e Edward Maya - un alt tânăr de 24 de ani al cărui principal hit, „Stereo Love", a depăşit 100 de milioane de vizualizări pe YouTube; un tip care şi-a fondat deja propria casă de discuri şi propria agenţie muzicală şi a făcut-o aproape de unul singur: fără largi echipe de management în spate, fără investiţii băneşti mari şi cu minime resurse umane.

Dar dacă povestea lor poate fi despre ambiţie, muncă, pasiune sau noroc, povestea succesului lor internaţional e una despre internet - despre cum noile platforme de promovare şi vânzare online a produselor de media şi entertainment au modificat decisiv lumea în care trăim: pentru prima dată în istorie, artiştii pot ajunge direct la publicul lor, fără intermediari şi fără investiţii materiale mari, iar efectele acestui lucru simplu sunt compexe. Mai multe detalii citiţi în numărul 54 al revistei „Forbes".

Mai puteţi citi în numărul 54 al revistei „Forbes România"

- Camelia Şucu, doamna fermier. Din 2007, când Camelia Șucu devenea femeia de afaceri cu cele mai mari lichidităţi, după vânzarea acţiunilor din Mobexpert, imaginea sa a fost legată exclusiv de mobila de lux. O imagine pe cale de transformare.

- Ce reţetă are H&M pentru România. În ultimele zile din martie, Karl-Johan Persson, nepotul fondatorului gigantului H&M, a trecut testul pieţei.

- Un vis de 800 de milioane de euro. Pentru Petrică Ușurelu, afacerea cu mochete Piritex a fost doar un antrenament. Acum se pregăteşte să dea marea lovitură cu spaţiile logistice de la Ploiești West Park.

- Românul de pe Lună. Dumitru Popescu a visat din copilărie să construiască rachete. În următorii trei ani, el speră să-și transforme visul într-un succes naţional.