SUA şi OPEC joacă leapşa cu preţul petrolului

Petrolul a devenit un subiect de dispută între Statele Unite ale Americii, care se luptă să scadă preţul acestei resurse, şi ţările exportatoare de petrol, care vor exact contrariul.

Preţul petrolului a scăzut luni la minimul ultimelor trei luni, după ce Statele Unite au continuat să crească producţia pentru a pune beţe în roate strategiei membrilor Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de ridicare a preţurilor, potrivit Bloomberg şi Reuters.

Începând cu luna noiembrie, OPEC şi alţi 11 non-membri între care se numără şi Rusia, au susţinut un demers de reducere a cotelor de producţie petrolieră cu aproximativ 90%, în ideea că o reducere a ofertei petrolului va ridica preţurile şi va împiedica o suprasaturare a pieţei. Strategia acestor state a funcţionat o perioadă, însă un contra-atac din partea Statelor Unite ale Americii începe să le pună probleme.

Minimul ultimelor trei luni                                        

Cotaţia petrolului Brent, de referinţă la Londra, a atins luni chiar şi un minim de 50,85 de dolari pe baril, cel mai scăzut nivel atins după 30 noiembrie. În şedinţa de vineri, petrolul Brent a închis în declin cu 1,6%, la 51,37 dolari pe baril. Preţul s-a micşorat cu peste 8% faţă de lunea trecută, cea mai mare scădere la săptămână din ultimele patru luni. Şi preţul petrolului WTI, de referinţă pe piaţa americană, a scăzut cu 0,9%, la 48,04 dolari pe baril, şi acesta fiind cel mai redus nivel de după 30 noiembrie.

Ofensiva SUA

Creşterea productivităţii Statelor Unite este „principala ameninţare” la acordul global de reducere a stocurilor de petrol, potrivit celui mai mare producător rus, Rosneft.

Producătorii din Statele Unite au adăugat platforme de sondare a petrolului de şist pentru a opta săptămână la rând, potrivit companiei Baker Hughes, care arată că sondările au crescut în ultimele 10 luni. Aceasta a reînviat producţia naţională de petrol la maximul dintr-un an - mai mult de nouă milioane de barili pe zi - şi a crescut stocurile la niveluri record de peste 520 de milioane de barili.

În tot acest timp, ministrul saudit al energiei, Khalid Al-Falih, declară că stocurile globale scad mai încet decât se aştepta.

Dilema OPEC

OPEC şi ceilalţi producători majori de petrol, inclusiv Rusia, doreau să limiteze producţia la circa 1,8 milioane de barili pe zi, în prima jumătate a anului 2017, însă chiar dacă ele s-au conformat barierelor de stocare, eforturile lor nu au fost de ajuns pentru a contracara creşterea stocurilor Statelor Unite.

Membrii OPEC sunt astfel nevoiţi să depună mai multe eforturi pentru a menţine limitarea producţiei, însă în acelaşi timp producătorii din SUA contracarează şi prognozele arată că preţurile vor înregistra noi scăderi, ceea ce îi va încuraja pe aceştia din urmă să continue să mărească producţia.

Un reprezentant al Rosneft a declarat că există riscul să nu mai existe o extindere a acordului de reducere a producţiei, din cauza unei lipse de voinţă din partea principalilor participanţi şi a dinamicii producţiei din Statele Unite.

Ed Morse din cadrul departamentului de cercetare mărfuri al Citigroup este de părere că este de aşteptat o continuare a politicii OPEC, pentru a reduce suficient stocurile de petrol. În schimb, Mike Wittner, şeful departamentului de cercetare petrol din cadrul Societe Generale consideră că OPEC va trebui să crească producţia în a doua jumătate a anului pentru a face faţă cererii.

Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) estima, săptămâna trecută, că producţia de petrol de şist a SUA va creşte la 1,4 milioane de barili pe zi, până în 2022, dacă preţul rămâne în jurul acestui nivel, sau chiar la 3 milioane de barili pe zi dacă el va ajunge la 80 de dolari barilul. IEA estimează, de asemenea, că cererea mondială se va majora la 100 de milioane de barili pe zi în 2019 şi va trece de 104 milioane de barili pe zi în 2022, condusă în totalitate de economiile emergente.