STUDIU România, departe de a-şi atinge ţintele de eradicare a sărăciei

La împlinirea a patru ani de la adoptarea celei mai importante agende globale, Agenda 2030, şi a celor 17 Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), datele statistice arată că ţara noastră este departe de a-şi fi atins ţintele propuse chiar şi pentru 2020, iar cele pentru 2030 par de nerealizat.

Luni, 7 octombrie, Fundaţia World Vision România şi  Reţeaua Naţională Anti-sărăcie şi Incluziune Socială au organizat o dezbatere pentru a analiza ce şi-a propus ţara noastră în Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a României, documentul care transpune Agenda 2030, cum arată realitatea din 2019 şi, cel mai important, cine şi ce trebuie să facă pentru a ne atinge ţintele.

Deşi România şi-a asumat ţinte ambiţioase, conform raportului „Inegalităţile din România”, realizat de World Vision în 2019, datele statistice din teren arată o realitate complet diferită. Au fost analizate trei dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă pentru a vedea ce şi-a propus ţara noastră şi ce relevă, de fapt, datele statistice actuale. 

1. Fără sărăcie. Unul dintre principalele obiective din strategie este eradicarea sărăciei extreme pentru toţi cetăţenii până în 2030 şi reducerea cu cel puţin jumătate a numărului de cetăţeni care trăiesc în sărăcie relativă.

În realitate:

• Ratele sărăciei şi inegalităţii se menţin foarte ridicate în România, care trăieşte în continuare un paradox al inegalităţii sociale şi al sărăciei, deşi creşterea economică a ţării se menţine peste media Uniunii Europene.
• Conform ediţiei din 2019 a Semestrului European, unul din trei români este expus în continuare riscului de sărăcie şi excluziune socială.

• România are cea mai mare rată de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă din UE (17,4%)

2. Educaţie de calitate. Până în 2030, România şi-a propus reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional.

În realitate:

• Atingând valoarea de 16,4% în 2019, rata persoanelor (cu vârsta cuprinsă între 18 şi 24 de ani) care au părăsit timpuriu sistemul de învăţământ şi de formare profesională rămâne una dintre cele mai ridicate din UE.
• În zonele rurale, rata este de 27,1%, iar în rândul populaţiei rome de 77%. 38,7% dintre copiii cu vârsta de până la 15 ani sunt analfabeţi funcţional.

3. Inegalităţi reduse. Adoptarea politicilor, în special fiscale, salariale şi de protecţie socială, în scopul reducerii progresive a inegalităţilor, respectiv a proporţiei grupurilor dezavantajate.

În realitate:

• Nivelul sărăciei şi al excluziunii sociale din zonele rurale este mai mare de două ori faţă de cel din oraşe. 
• Zona rurală şi copiii se numără în continuare printre grupurile defavorizate, deoarece unul din doi copii români se confruntă cu riscul de sărăcie. România are cea mai mare pondere din UE a copiilor care trăiesc în sărăcie.