Studiu privind calitatea vieții și bunăstarea socială - cât de bine stă România în clasamentul mondial

România își menține poziția în clasamentul global al calității vieții, într-un context internațional marcat tot mai clar de stagnare, care a devenit un fenomen global în contextul în care o treime dintre țări sunt în declin.

România își păstrează stabilitatea în clasamentul global privind calitatea vieții și bunăstarea socială, menținându-se pe locul 45 în topul mondial al Indicelui de Progres Social (Social Progress Index), care evaluează 171 de țări din întreaga lume. Studiul este realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, și analizează nivelul de trai, accesul la servicii esențiale și oportunitățile oferite cetățenilor. În 2025, România a obținut un scor general de 74,49 din 100, foarte apropiat de cel din 2024 (74,61), ceea ce o situează, deși sub media statelor membre ale Uniunii Europene, în rândul țărilor din a doua categorie a clasamentului, poziție pe care a consolidat-o încă din 2022.

Raportul evidențiază o tendință globală de stagnare a progresului social: aproape toate regiunile lumii sunt afectate, iar aproximativ o treime dintre țările analizate au înregistrat scăderi în ultimul an. În acest context, România reușește să mențină un echilibru relativ stabil. În ceea ce privește nevoile de bază, țara noastră a urcat pe locul 45, de la 49 în 2024, în timp ce la categoria oportunități poziția rămâne constantă, iar la bunăstare a înregistrat o ușoară scădere, coborând pe locul 63, față de 61 anterior.

Rezultate bune la nutriţie şi îngrijiri şi slabe la educaţia de bază

Detaliind indicatorii, România se evidențiază prin rezultate bune la nutriție și îngrijiri medicale, ocupând locul 36 la nivel mondial, comparativ cu 41 în 2024, și la locuințe, unde urcă de pe poziția 43 pe 36. De asemenea, accesul la apă și salubritate a cunoscut progrese notabile, țara ajungând pe locul 58, față de 72 în anul precedent. Cu toate acestea, rămân provocări semnificative în domeniile sănătate și educație de bază, unde România se situează pe locul 86, evidențiind decalaje față de state cu PIB pe cap de locuitor similar, cum sunt Ungaria, Croația, Polonia sau Grecia.

Raportul subliniază că evoluția PIB și progresul social nu sunt strict corelate. Unele țări reușesc să transforme creșterea economică în bunăstare reală mai eficient decât altele. De exemplu, Danemarca și SUA au un PIB pe cap de locuitor comparabil, însă progresul social al SUA rămâne cu aproape 10 puncte mai mic decât al Danemarcei (81,76 față de 91,16). În mod similar, Letonia înregistrează un progres social similar cu SUA, în ciuda unui PIB per capita de aproape jumătate.

Alexandru Reff, Country Managing Partner Deloitte România și Moldova, atrage atenția asupra tendinței globale de slăbire a legăturii dintre performanța economică și bunăstarea socială, accentuată după pandemia COVID-19.

„Această evoluție se observă și în România, care a avut unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere din UE, dar încă se confruntă cu provocări în educație, sănătate și reducerea inegalităților regionale. Pentru ca creșterea economică să se transforme în progres real pentru cetățeni, investițiile, fie ele publice sau private, trebuie să fie nu doar susținute, ci și direcționate strategic către infrastructura socială și regiunile și industriile care au cel mai mare impact”, explică Reff.

Țările nordice, lider în clasament

La nivel global, țările nordice rămân lideri în clasament, Norvegia ocupând primul loc cu 91,73 puncte, urmată de Danemarca, Finlanda, Suedia și Elveția, toate cu scoruri de peste 90, deși ușor în scădere față de anul precedent. Din 2011, progrese semnificative s-au înregistrat în domenii precum informații și comunicații, locuințe, educație avansată, apă și salubritate, cele mai mari creșteri fiind înregistrate de Fiji, Arabia Saudită și Republica Moldova.

În rândul economiilor G7, evoluția progresului social a fost variată. Germania și Japonia conduc grupul, Italia a crescut puternic între 2015 și 2022, dar a stagnat din 2023, iar SUA și-au pierdut teren în raport cu celelalte state G7. Marea Britanie, deși și-a revenit economic după COVID-19, a scăzut cinci poziții față de 2011, ocupând locul 18 în 2025.

Europa, ca regiune, a atins un scor general de 79,18, în creștere ușoară față de 2024 (79,13), fiind a doua după America de Nord (82,1). Comparativ cu 2011, cel mai vizibil progres s-a înregistrat în calitatea aerului, deși ritmul global rămâne lent. Printre economiile emergente cu populații de peste 100 de milioane, Brazilia se distinge prin performanță datorită redresării recente, iar Indonezia, Bangladesh și Nigeria au menținut creșteri constante. În schimb, Etiopia, Pakistan și Rusia au înregistrat scăderi, Rusia fiind afectată de invazia Ucrainei în 2022. Progresul social al Indiei și Chinei a încetinit după 2021, după ani de creștere constantă.

Progresul social măsoară capacitatea unui stat de a satisface nevoile fundamentale ale cetățenilor și de a le oferi oportunități reale de dezvoltare. Indexul se bazează pe trei dimensiuni: nevoi de bază (hrană, sănătate, locuințe, siguranță), bunăstare (educație, informații, sănătate, mediu) și oportunități (drepturi individuale, libertate, incluziune, educație avansată).