STUDIU Comerţul din buticuri moare, dar nu se predă. Câţi români mai fac bani din chioşcurile de cartier

În România erau înregistrate, în 2014, un număr de 15.122 de firme cu sediu unic şi care activează în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri, potrivit datelor de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor. Cunoscute sub numele de buticuri sau chioşcuri non-stop, acestea au derulat în 2014 afaceri de 2,12 miliarde de lei, arată o analiză KeysFin.

Potrivit analiştilor, prezenţa unui număr semnificativ de astfel de afaceri, mai ales în mediul rural, are legătură în principal cu existenţa unui lanţ de aprovizionare adaptat condiţiilor economico-geografice.

La ce sunt bune drumurile rele

„Sunt zone întregi din ţară neacoperite de reţelele mari, din cauza drumurilor proaste, investiţiilor reduse în logistica necesară şi, nu în ultimul rând, concurenţei acerbe făcute de buticari.
Aceştia au încă un cuvânt greu de spus pentru că, dincolo de proximitate, oferă servicii pe care supermarketurile nu le pot asigura, cum ar fi plata la salariu sau pensie, cunoscută sub numele de plată pe caiet“, au explicat analiştii.

Studiul KeysFin arată, totodată, că sectorul comerţului tradiţional începe să piardă teren încet, dar sigur.

Aproape 2.000 de buticuri dispărute în trei ani

Numărul firmelor cu activitate în comerţul cu alimente, băuturi, chioşcuri şi standuri, care au sedii secundare (adică mai multe puncte de lucru – in genul reţelelor Carrefour Express sau Mega Image), a crescut spectaculos în ultimii ani, de la 33.287 de firme în 2011, la 36.181 în 2013 şi 37.587 în 2014, ultimul an pentru care există statistici finale.

În acelaşi timp, numărul firmelor cu un singur sediu (buticurile de cartier) a scăzut, în acelaşi interval, de la 16.885 în 2011 la 15.197 în 2013, respectiv 15.112 în 2014.

Cifra totală de afaceri a acestor firme a scăzut, de asemenea, de la 2,85 miliarde lei în 2011 la 2,12 miliarde lei în 2014.

Potrivit analiştilor de la KeysFin, datele financiare vin să demonstreze că retailul modern acaparează tot mai puternic România.

„Reţelele moderne de retail, în genul Carrefour Express sau Mega Image, încep să facă tot mai puternic diferenţa mai ales în mediul urban, acolo unde reuşesc să reprezinte o concurenţă acerbă pentru buticuri“, spun experţii KeysFin.

Expansiunea retailului modern are legătură, în principal, cu existenţa unui lanţ de aprovizionare optimizat (mărfuri diversificate, produse proaspete etc.) şi dezvoltarea unor politici de marketing atractive.

Cum au trecut clienţii de la tradiţional la modern

„Românii au descoperit farmecul promoţiilor, vânzărilor cu discount, campaniilor de fidelizare, astfel că au înţeles avantajele acestui tip de comerţ şi au început să-l prefere celui tradiţional.
Însă bătălia nu este pe deplin câştigată, pentru că obiceiurile de consum sunt adânc împământenite şi continuă să reprezinte un atuu pe care micii comercianţi de cartier reuşesc să-l exploateze cu succes“, au explicat analiştii.

Marii retaileri au ajuns la 60%

Potrivit unui studiu realizat de o altă companie de cercetare a pieţei - GfK România -, prezentat zilele trecute, retailul modern a atins o cotă de piaţă record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016.

Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creştere dintre toate canalele.

Acestea câştigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piaţă, datorită creşterii valorii coşului de cumpărături.

În afară de coşuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarketurile sunt vizitate de mai multe gospodării şi ajung la 17% cotă de piaţă.

Discounterii arată o traiectorie diferită de creştere, reuşind să crească şi frecvenţa de cumpărare.

Mai mult de 40% din veniturile românilor se duc în prezent pe mâncare, potrivit statisticilor oficiale.