STUDIU Angajaţii români doresc un program de lucru mai flexibil. De ce nu îşi schimbă angajatorul

Dinamica dintre angajaţi şi angajatori a suferit modificări în pandemie, atât prin prisma unui nou mod de lucru, instituit pentru a preveni răspândirea virusului, cât şi printr-o criză economică inevitabilă, care şi-a lăsat amprenta asupra pieţei muncii din România.

Un studiu EY analizează tendinţele în rândul angajaţilor din România în ceea ce priveşte gestionarea crizei de către angajatori, relaţia individuală cu angajatorul şi viitorul muncii post-pandemie.

Gestionarea crizei sanitare, probă de încredere pentru angajatori

La începutul pandemiei, angajaţii români au fost atenţi la modul în care angajatorii lor s-au pregătit pentru gestionarea unei crize majore, precum şi la transparenţa şi comunicarea cu angajaţii lor. Conform respondenţilor, companiile lor par să fi gestionat cu succes criza sanitară: 73% au declarat că protocoalele de sănătate instituite şi siguranţa la muncă au fost aspecte care au crescut nivelul de încredere în angajatori.

Resursele suplimentare (financiare, instrumente de lucru, programe de gestionare a stresului) oferite de companii au generat un nivel scăzut de încredere pentru 40% din respondenţi, fiind gestionate cu mai puţin succes de către angajatorii români. Un număr apropiat de angajaţi (44% dintre respondenţi) consideră că gestionarea aspectelor financiare şi a strategiilor de orientare profesională nu a fost adaptată contextului actual.

Pandemia a schimbat şi modul în care angajaţii se raportează la sprijinul şi beneficiile oferite de angajator, la programul şi modul de muncă. În contextul telemuncii, peste 50% dintre respondenţi şi-au dorit ca angajatorul să le pună la dispoziţie resursele necesare pentru telemuncă (echipamente IT, mobilier etc.), iar 45% consideră necesară dezvoltarea de programe de sprijin pentru sănătatea fizică şi mentală a angajaţilor, în timp ce 20% dintre respondenţi îşi doresc să primească un sprijin financiar adiţional din partea angajatorilor.

Relaţia actuală cu angajatorul

54% dintre respondenţi declară că sunt mulţumiţi de locul de muncă din prezent, 30% afirmă că sunt mereu deschişi la noi oportunităţi, iar peste 10% dintre persoanele active pe piaţa muncii intervievate declară că nu sunt mulţumite sau sunt interesate de un nou loc de muncă. 5% dintre angajaţi nu sunt decişi asupra situaţiei lor profesionale actuale.

În contextul unei crize încă în desfăşurare, 42% afirmă că nu îi influenţează instabilitatea pieţei muncii din prezent, în timp ce 46% dintre respondenţi declară că pandemia îi determină să nu renunţe la actualul angajator, iar 12% spun că sunt în căutarea unui loc de muncă mai stabil.

În privinţa beneficiilor căutate de angajaţi la viitorul angajator, cele legate direct de efectele pandemiei (de la cele de natură medicală până la cele referitoare la flexibilizarea programului) sunt cele mai sus cotate. Angajaţii români sunt, de asemenea, interesaţi de posibilităţile de training, avansare şi dezvoltare, precum şi de beneficiile financiare, criterii ce ocupă locul 2 şi 3 în clasamentul general al respondenţilor. Posibilitatea de a lucra de acasă şi relevanţa pentru parcursul profesional dorit se află pe următoarele poziţii. În acest context atipic, cultura organizaţională, cât şi managerul direct au ajuns să aibă o importanţă mai mică pentru respondenţi, ele ocupând locurile 6 şi 7 în clasamentul general.

Perspective asupra viitorului muncii

Telemunca nu este prioritară pentru mai bine de jumătate dintre respondenţi: 53% afirmă că accentul trebuie să fie pus de angajatori pe flexibilitatea programului de lucru, nu pe prezenţa la locul de muncă/ telemuncă. 30% dintre respondenţi consideră că telemunca ar trebui să reprezinte jumătate din timpul lucrat, în timp ce doar 5% vor să se întoarcă la vechiul program de lucru, cu 100% prezenţă fizică.

În ceea ce priveşte opiniile cu privire la prezenţa fizică la locul de muncă după încheierea pandemiei, 52% dintre respondenţi consideră că proporţia de telemuncă va creşte, în timp ce 31% dintre angajaţi cred că vor fi prezenţi la locul de muncă într-o proporţie mai mare după încheierea pandemiei.

Privind în perspectivă, 62% dintre respondenţi consideră că pandemia va avea efecte pe termen lung asupra pieţei muncii din România şi va genera o scădere a locurilor de muncă. În acest context, aproape jumătate (54%) dintre respondenţi nu sunt interesaţi de schimbarea locului de muncă.

„Managementul adaptat la criză, incluzând programul flexibil de muncă şi comunicarea transparentă, e un aspect important pe care angajatorii ar trebui să-l ia în considerare în această perioadă, în principal pentru că persoanele aflate pe piaţa muncii caută acum stabilitate. În funcţie de cât de durată vor fi efectele economice ale crizei sanitare, vom putea observa revenirea dinamismului pieţei muncii la nivelurile pre-criză”, a declarat Horaţiu Cocheci, Director People Advisory Services, EY România.