Statul vrea să lanseze brandul de apă minerală „Dacia”. Cât ar costa și când ar putea ajunge în magazine

Statul reia un proiect mai vechi prin care vrea să producă și să scoată pe piață un brand de apă minerală care se va numi „Dacia”. Proiectul este coordonat de Ministerul Economiei și implică Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM), care gestionează aproximativ 30% din izvoarele de apă minerală din țară.

Proiectul vizează valorificarea resurselor naturale din vestul țării, Miercurea Ciuc și Vatra Dornei, în timp ce unitatea de îmbuteliere și distribuție urmează să fie ridicată la Deva.

Pe lângă aspectul economic, investiția are o componentă socială importantă, urmărind crearea de locuri de muncă în zonele rurale afectate de un nivel ridicat al șomajului. Conform estimărilor oficiale, fiecare unitate de producție ar putea genera aproximativ 25 de posturi, oferind o alternativă de angajare în comunitățile defavorizate.

Strategia de preț pentru apa „Dacia” mizează pe accesibilitate, produsul urmând să coste aproximativ 1,50 lei la raft. Laurențiu Zainea, directorul economic al SNAM, instituție care administrează circa 30% din izvoarele de apă minerală ale României, susține că raportul calitate-preț va fi unul competitiv în raport cu marii jucători din domeniu.

„Sunt niște izvoare la 50 de kilometri de Deva care sunt foarte bune ca debit și calitativ. Avem și la Miercurea Ciuc, aici în Ardeal, avem și Vatra Dornei la fel. Toate izvoarele astea pe care le găsim sunt în zonele rurale, unde șomajul e 80%, cred. Vreo 20-25 de locuri de muncă tot vor fi într-o zonă rurală. O sticlă, la noile costuri, bineînțeles de utilități, plastic, etichetă, mână de lucru, cred că la 1 leu, cam așa. La raft, 1 leu 50, din calculele noastre. La nivel global, ar putea să ne ajute cei din ambasade, din consulate să avem contacte cu toată lumea, să putem duce apă de calitate. Hai să fim serioși, suntem pe locul 3 în lume la calitatea apei”, a declarat Laurențiu Zainea, director economic al Societății Naționale a Apelor Minerale.

În prezent, Ministerul Economiei analizează cea mai eficientă structură de business pentru acest proiect, potrivit informațiilor publoicate recent de profit.ro. Ministrul Irineu Darău ia în calcul mai multe scenarii, de la înființarea unei companii de stat, până la realizarea unui parteneriat public-privat sau achiziționarea unei fabrici deja existente pe piață, scopul final fiind rentabilitatea economică.

Irineu Darău, ministrul Economiei, a explicat viziunea instituției: „Această idee este utilă și nu este deloc absurdă. Se poate vorbi nu doar de stat 100%, ci și de parteneriate public-private. Se poate vorbi, de exemplu, dacă se construiește o fabrică nouă sau se achiziționează una. Care este obiectivul pentru a avea beneficiu economic? Concurențial, să fii mai bun decât alții care îmbuteliază și vând apă, nu e un lucru ușor. Trebuie să fim indubitabil convinși că se va realiza profit.”

Dacă planul de afaceri va primi aprobarea finală, apa minerală „Dacia” ar putea ajunge în rețelele de retail în următorii doi sau trei ani, oferind consumatorilor o opțiune autohtonă la un preț scăzut.

SNAM este deținută integral de statul român, prin Ministerul Economiei. Compania este singurul furnizor autorizat de apă minerală către îmbuteliatorii din România și deține, totodată, o parte semnificativă din resursele de apă minerală din stațiunile balneoclimaterice. Pentru apa livrată, SNAM percepe un tarif fix și achită redevența datorată statului.

În prezent, societatea exploatează aproximativ 45% din volumul izvoarelor disponibile la nivel național. România se numără printre țările cu cele mai mari rezerve de apă minerală neexploatată din lume. Piața de retail a apelor îmbuteliate este estimată la circa 1 miliard de euro, iar cei mai mari jucători sunt Borsec, Dorna, Aqua Carpatica, Zizin și Bucovina.

În 2023, SNAM anunța că studiul de fezabilitate realizat în cadrul developării acestui proiect a evidențiat faptul că este mult mai oportună achiziția unei facilități deja existente pentru îmbutelierea apei, care să aibă un număr de clienți, decât dezvoltarea din fazele primare, „de la 0” a uneia. Motivele pentru o astfel de alegere au fost atât financiare, cât și de logistică.