Statul Islamic câştigă zilnic 2 milioane de dolari din contrabanda cu benzină şi motorină, realizate în rafinării clandestine

Bombardamentele realizate recent de către forţele aeriene americane şi aliate asupra Statului islamic au ca ţintă distrugerea infrastructurii cu ajutorul căreia grupul extremist sunnit ajunge să genereze zilnic venituri de circa 2 milioane de dolari, scrie BBC.

Potrivit Centcom – centrul de comandă al Armatei SUA – rafinăriile în cauză prelucrează zilnic între 300 şi 500 de barili de ţiţei. Instalaţiile cu pricina se află în Mayadin şi Abu Kamal, în sudul văii fluviului Eufrat, şi în provincia Hassakeh, aflată în nord-estul ţării, arată analistul David Butter, expert din cadrul Chattam House.

Rafinării improvizate, exporturi în Turcia

În cursul ofensivelor din această vară, din luna iunie, din Siria şi Irak, Statul Islamic a căpătat controlul asupra unei mari părţi din infrastructura petrolieră a regimului Bashar al Assad.

Este vorba în primul rând de câteva zăcăminte din zona Eufratului care au fost operate de către o serie de companii mixte, inclusiv de către giganţi ca Shell sau Total. Acestea produc ţiţei cu un conţinut slab de sulf, care este relativ uşor de rafinat. Până la Statul Islamic, acestea erau controlate de către Frontul al-Nusra, o aripa a organizaţiei teroriste al-Qaeda. Totuşi, producţia din aceste câmpuri a scăzut puternic, de la 400.000 de barili pe zi acum zece ani, până la abia 90.000 de barili la începutul evenimentelor din Siria, în martie 2011.

În zonă nu se găsesc rafinării mari, o problemă veche între locuitorii de acolo şi regimul de la Damasc. Totuşi, aici există o serie de instalaţii micuţe capabile să proceseze ţiţeiul, numite „rafinării-ceainic“. Carburanţii rezultaţi sunt fie folosiţi în vehicule, fie exportaţi.

Statul Islamic a mai preluat şi controlul unui număr de zăcăminte petroliere din provincia Hassakeh, care erau anterior operate de către SPC, compania petrolieră de stat a Siriei. 

Totuşi, cele mai mari câmpuri siriene se regăsesc în nordul Hassakeh, într-o zonă controlată de către grupuri kurde, nu de militanţii jihadişti. Conducta principală care transportă ţiţeiul din Hassakeh către centrul Siriei nu mai este funcţională de mai bine de doi ani. Siria producea 385.000 de barili de petrol pe zi, din care 55% proveneau din zăcămintele operate de SPC în nord-est. De asemenea, petrolul din zonele operate de SPC este mai dificil de rafinat.

Cea mai mare parte a petrolului şi carburanţilor produşi în aceste rafinării clandestine ajung în Turcia.

Ţinta extremiştilor, controlul unei rafinării mari din Irak

Butter menţionează că Statul Islamic încearcă de mai multe luni să capete controlul asupra marii rafinării din Baiji, din Irak, dar fără succes.

Regimul Assad se alimentează acum cu ţiţei prin Marea Mediterană, de unde primeşte petrol din Iran, pe care îl prelucrează în rafinăria de la Baniyas. Zilnic, aici sunt prelucraţi 100.000 de barili de ţiţei, potrivit Reuters.

SUA au anunţat că atacurile aeriene vor limita capacitatea Statului Islamic de a realiza operaţiuni.

Gazele şi electricitatea, controlate de Bashar al-Assad

În privinţa gazelor naturale, marea majoritate a acestora sunt localizate în regiunea centrală, între Homs şi Palmyra, care se află aproape în totalitate sub controlul lui Assad, dar şi în Hassakeh. Producţia de gaze s-a menţinut destul de bine, în ciuda conflictului, situându-se la 14,7 milioane de metri cubi de gaze pe zi în prima jumătate a acestui an, faţă de 23,7 milioane de metri cubi pe zi în 2011.

Majoritatea centralelor de producţie a enectricităţii se află şi ele în zonele controlate de Guvern, aşa că este un interes comun al tuturor părţilor implicate în conflict de a păstra alimentarea cu energie şi gaze.

O excepţia a fost, însă, asaltul derulat în iulie de către Statul Islamic asupra complexului gazier al-Shaer, aflat la est de oraşul Homs, care a fost, eventual, respins de către regimul Assad.

Atacurile SUA şi aliaţilor lor vor duce la distrugerea logisticii folosite de către Statul Islamic prin bombardarea rafinăriilor improvizate înzona de control a grupului extremist. Totuşi, orice raid şi orice atac asupra zăcămintelor de petrol şi gaze vor fi controversate, deoarece acestea sunt bunuri suverane ale Siriei. 

FOTO Rafinăria modulară de la Gbiebe, înainte şi după bombardamente