Statul intervine abuziv în contractele firmelor
0Datoriile comerciale trebuie intermediate de către Institutul de Management chiar şi atunci când se negociază între două sau mai multe companii private.
Pe lângă datoriile către stat, firmele particulare trebuie să-şi înregistreze oficial şi restanţele către bănci sau către alţi creditori persoane juridice, atunci când datoriile depăşesc pragul de 10.000 de lei şi când plata acestora întârzie cu mai mult de 30 de zile. Aşa arată, pe scurt, prevederile din Hotărârea nr. 685/1999 privind „monitorizarea datoriilor nerambursate la scadenţă" care încurcă serios afacerile dintre companiile private mici şi mijlocii. De aceea, Consiliul Naţional al IMM va solicita abrogarea „în regim de urgenţă" a acestor prevederi, întrucât „generează birocraţie excesivă, costuri suplimentare nejustificate şi contravine prevederilor Codului civil şi Codului
comercial".
Ordinul de compensare bate contractul
În acelaşi act normativ se mai prevede că persoanele juridice sunt obligate să transmită la Institutul de Management şi Informatică date privind plăţile restante şi să-şi introducă astfel creanţele/datoriile (după caz) într-un circuit de compensare extrem de complicat. Altfel spus, statul - prin acest institut - se impune ca intermediar în negocierile dintre companiile private, atunci când acestea îşi negociază compensarea sau stingerea reciprocă a datoriilor.
Mai mult, toate compensările astfel intermediate sunt „legal efectuate", se arată în actul normativ, ceea ce - spun întreprinzătorii - se poate interpreta că „orice compensare efectuată înafara Institutului de Management şi Informatică nu ar fi legală". Acest fapt „contravine prevederilor Codului civil şi Codului comercial, precum şi libertăţii contractuale, prin intervenţia statului într-o relaţie comercială dintre două persoane juridice", arată, într-un comunicat, conducerea Consiliului Naţional al IMM.
„S-a ajuns în situaţia că, dacă părţile ajung în instanţă, judecătorii recunosc ca act doveditor un ordin de compensare cu prioritate faţă de un contract comercial, ceea ce e absurd. Un pachet de 10 ordine de compensare (n.n.-care se utilizează ca un facturier) costă 33,7 lei şi pe piaţă circulă compensări de ordinul sutelor de miliarde de lei - bani pe care-i plătim fără niciun rost", ne-a declarat Dănuţ Mureşan, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al IMM.
"Instanţa recunoaşte un ordin de compensare cu prioritate faţă de un contract comercial, ceea ce e absurd.''
Dănuţ Mureşan vicepreşedinte CNIPMMR