Statul aprinde afacerile cu becuri ecologice

Producătorii se aşteaptă ca în 2009 să-şi dubleze vânzările de lămpi economice Autorităţile ar putea fi obligate să cumpere de la anul numai becuri economice, spre bucuria firmelor

Producătorii se aşteaptă ca în 2009 să-şi dubleze vânzările de lămpi economice

Autorităţile ar putea fi obligate să cumpere de la anul numai becuri economice, spre bucuria firmelor producătoare care acum exportă cea mai mare parte a producţiei.

Trecerea la becuri ecologice a autorităţilor publice ar putea duce la dublarea afacerilor producătorilor din domeniu. Iniţiativa de folosire exclusivă a becurilor fără filament aparţine Ministerului Mediului şi presupune ca din 2009 toate instituţiile din România să cumpere numai becuri cu consum redus de energie. "Vânzările pe piaţa din România ar putea creşte de la 400.000 de euro, în 2008, la 800.000 de euro în 2009", susţine Wiliam Bayens, director comercial al singurei companii româneşti care produce doar becuri ecologice Ralux, din Fieni. Creşterea este însă mică dacă o raportăm la cifra de afaceri a companiei, estimată la 5 milioane de euro pentru acest an şi de 10 milioane euro pentru 2009. Cea mai mare parte a vânzărilor de becuri ecologice o să meargă la export, în ţările din Uniunea Europeană şi Asia.

Reprezentanţii Romlux, producătorul de becuri din Târgovişte, se arată circumspecţi faţă de propunerea Ministerului Mediului, aşă că acum se află în fază de prospectare a pieţei. Potrivit lui Dragoş Ranca, directorul general al societăţii, în momentul unei decizii concrete luată de autorităţi firma va lua o hotărâre fermă privind orientarea producţiei, care acum este mixtă, atât de becuri ecologice, cât şi incandescente.

Iluminat public, cu becuri de import

Alţi producători de corpuri de iluminat văd o creştere a afacerilor, numai că pe baza importurilor. Gheorghe Cocion, directorul general al firmei Elba Timişoara, spune că firma utilizează în mare parte becuri de import pentru lămpile de iluminat public comercializate pe piaţa românească, acestea fiind mult mai eficiente decât cele autohtone. "Noi avem laborator şi testăm produsele, iar în unele cazuri calitatea acestora este scăzută", spune Gheorghe Cocion.

"Ţi se spune că au o durată de viaţa de 10.000 de ore şi aceasta este de 1.000-2.000 de ore", susţine Cocion. Unele produse nici nu se fabrică în România. În cazul iluminatului stradal s-a trecut de la becurile pe bază de vapori mercur la cele ecologice, pe bază de halogenuri, însă la modă sunt noile becuri cu leduri. Numai că tehnologia de producere a lăpilor pe bază de leduri nu este disponibilă în România, iar la nivel mondial există numai 3 producători.

Cu sau fără filament

Preţul unui bec ecologic porneşte de la 10 lei, adică de 10 ori mai mult decât unul obişnuit, însă consumă curent de 4 ori mai puţin, iar durata de viaţă este de 7 ori mai mare. Economia de curent realizată într-un an este de peste 10 euro. Intensitatea luminoasă a celor două tipuri de lămpi este identică, de 1.200 de lumeni. Cu toate acestea, în gospodăriile româneşti domină becurile clasice, fiind mult mai ieftine. Media consumului din Uniunea Europeană este de 2,71 becuri ecologice, iar în România este de numai 0,2 becuri ecologice pe gospodărie, primul loc fiind deţinut de Germania cu 6,5 becuri ecologice la o gospodărie.

Piaţa în cifre

Anul trecut, România a fost iluminată de aproape 80 milioane de becuri, din care doar 1,6 milioane ecologice şi 78 milioane de becuri clasice. Aşă că iniţiativa statului de a obliga autorităţile publice să cumpere numai becuri ecologice înseamnă o creştere a afacerilor cu becuri economice, în România existând 14.000 de autorităţi contractante. Cea mai mare clădire de la noi, Palatul Parlamentului, foloseşte pentru iluminat 200.000 de becuri. La nivel naţional există doar trei fabrici de becuri, dintre care două la Fieni şi una la Târgovişte.