Statele din est vor primi mai puţini bani europeni. Reforma majoră a bugetului UE, pregătită de Bruxelles

Bruxelles intenţionează să transfere zeci de miliarde de euro din fonduri europene departe de Europa Centrală şi de Est, mutând banii din ţări precum Polonia, Ungaria şi Republica Cehă către statele afectate de criza financiară, cum ar fi Spania şi Grecia, scrie Financial Times.

Mişcarea face parte dintr-un plan de reformă a bugetului UE şi va fi probabil una dintre cele mai controversate părţi ale proiectului de buget al Comisiei Europene 2021-2027, care va fi dezvăluit luna viitoare, şi care va marca o remodelare dramatică a „politicii de coeziune” de 350 miliarde de euro care vizează sprijinirea părţilor mai puţin dezvoltate ale Uniunii.

Bruxellesul doreşte să pună capăt practicii de distribuire a fondurilor de coeziune aproape exclusiv pe baza produsului intern brut pe cap de locuitor, înlocuindu-l cu criterii mult mai largi care acoperă totul, de la şomajul în rândul tinerilor, educaţie şi mediu până la migraţie şi inovare.

Pe lângă revizuirea alocării fondurilor, Comisia va consolida şi condiţiile privind eligibilitatea, inclusiv respectarea legii şi aplicarea mai multor restricţii privind modul în care pot fi utilizate fondurile UE. Un proiect de document politic consultat de Financial Times arată că programul va fi prezentat sub titlul „coeziune şi valori” - un semnal clar privind aşteptările care vin odată cu finanţarea UE.

De la cine ia şi cine primeşte

Reforma va fi îngrijorătoare pentru Varşovia şi Budapesta, doi mari beneficiari ai fondurilor de coeziune care s-au ciocnit cu Bruxelles-ul în ceea ce priveşte statul de drept şi standardele democratice.

Detaliile precise ale reformelor nu au fost încă dezvăluite. Dar diplomaţii şi funcţionarii se aşteaptă ca rezultatul să fie o redirecţionare a fondurilor din Polonia, Republica Cehă şi statele baltice către state din sud, cum ar fi Italia, Spania, Grecia şi chiar unele regiuni din Franţa.

Modificările aduse condiţiilor de alocare nu vor redresa doar geografia finanţării UE, ci vor stabili o nouă raţiune pentru politica de redistribuire a bogăţiei blocului.

În urma valului de extindere a UE de după 2004, fondurile structurale ale UE au fost puternic orientate spre eliminarea decalajului economic dintre vechile şi noile state membre. Polonia a obţinut circa 77 miliarde de euro din politica de coeziune în perioada bugetară 2014-2020, Ungaria 22 miliarde de euro şi Slovacia 14 miliarde de euro, dintr-un total de 350 miliarde de euro.

Bătălia bugetară va fi intensificată prin reducerea cheltuielilor globale de coeziune planificate, în parte pentru a ajuta la acoperirea deficitului de finanţare a Brexit. Günther Oettinger, comisar pentru bugetul UE, a declarat că reduceri de „5 până la 10%” sunt „necesare”.

Toate ţările ar putea pierde bani

John Bachtler, expert în politică de coeziune la Universitatea din Strathclyde, a declarat că negocierea bugetului ar putea fi „cea mai dificilă în ultimii 30 de ani”. El a spus: „Toate ţările sunt susceptibile să piardă finanţarea politicii de coeziune; principala întrebare este cât de mari sunt pierderile pentru ţările şi regiunile individuale”.

Atunci când ultimul buget pe termen lung a fost convenit în 2013, statele din sud, cum ar fi Grecia şi Spania, s-au descurcat prost în termeni relativi, fiindu-le reduse cu aproximativ 30% alocările.

Angela Merkel şi Emmanuel Macron au susţinut ideea utilizării bugetului UE pentru a oferi sprijin financiar regiunilor care găzduiesc un număr mare de solicitanţi de azil, cum ar fi Germania şi Suedia.