Speculaţiile cu grâu nu vor scumpi pâinea de Crăciun

Cotaţiile cerealelor oscilează prea puţin pe bursele externe pentru a influenţa preţul pâinii de la raft, consideră liderii industriei de morărit şi panificaţie.

 Ucraina anunţase de mai multă vreme că va opri exporturile de grâu, ceea ce pentru români ar fi însemnat o scumpire semnificativă a pâinii. Dar la 15 noiembrie (data anunţată iniţial pentru oprirea exporturilor) Guvernul de la Kiev a anunţat că are destul grâu şi pentru pieţele externe, astfel că livrările nu se vor opri.

„A fost doar o acţiune de marketing, pentru noi e foarte bine că nu s-au oprit, întrucât asta ar fi însemnat scumpirea pâinii. De fapt, pe toate pieţele şi pe bursele internaţionale se fac speculaţii de acest fel, dar deocamdată preţul grâului a scăzut, aşa că nu ne putem aştepta la mişcări semnificative de preţ la nivelul pâinii, cel puţin nu până la Crăciun“, a declarat pentru „Adevărul“ Viorel Marin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Morărit şi Panificaţie din România – ANAMOB.

Preţul maxim: 1,2 lei/kg

„În prezent, panificatorii cumpără grâul la 1-1,1 lei kilogramul, s-ar putea să ajungă la 1,2 lei/kg, dar această uşoară scumpire nu se va resimţi în preţul pâinii“, a mai spus liderul patronal. Federaţia Rusă anunţase, la un moment dat, că ar putea opri exporturile, însă preşedintele Putin a transmis că există destul grâu, astfel că nu sunt motive de sistare.

„Pe fondul acestor anunţuri s-au făcut speculaţii în pieţe, cotaţiile evoluează în «dinţi de fierăstrău», dar până acum nu s-a conturat o tendinţă clară de creştere sau scădere. Nici măcar seceta care a afectat Europa nu mai e un factor de influenţă, astfel că panificatorii nu mai pot face prognoze de preţ decât pe termen scurt şi foarte scurt“, a conchis şeful ANAMOB.

Statisticile oficiale arată că Rusia şi Ucraina deţin împreună aproximativ 35% din totalul importurilor de grâu ale României, urmate de cele din Bulgaria (15%) şi Franţa (10%). Restul sunt importuri punctuale, care apar în statistici ca fiind în cantităţi neglijabile (sub 1%), din ţări precum Italia, Germania sau Austria.

Oltenii au cel mai ieftin grâu

Ultimele raportări oficiale arată că în Oltenia se găseşte cel mai ieftin grâu de panificaţie, în timp ce în Muntenia acest produs are cele mai mari preţuri.

Tona de gâu pentru panificaţie costă 924 de lei (204,6 euro) în Oltenia, arată datele centralizate la Ministerul Agriculturii. În Banat, tona de grâu costă 990,8 lei (219,2 euro), iar în Muntenia preţul acestui produs a depăşit pragul de 1.000 de lei tona încă de la începutul lunii august. 

TVA nu va scădea de la 1 ianuarie

ll Înainte de venirea delegaţiei FMI în România, autorităţile de la Bucureşti au anunţat pe toate căile că vor negocia reducerea TVA pentru alimente, în special pâine, până la o cotă de 9%. Acum, nimeni nu mai zice nimic, dar panificatorii sunt convinşi că este imposibil ca TVA să scadă înainte de formarea noului Guvern.

Este exclus să avem o reducere la 1 ianuarie, în cel mai bun caz ar putea fi de la 1 iulie 2013, dacă noul Guvern va convinge FMI să accepte o astfel de măsură“, ne-a spus liderul ANAMOB.

Mansardarea blocurilor, o afacere de peste două miliarde de euro

ll Statisticile oficiale arată că, din totalul de 8,5 milioane de locuinţe convenţionale,  5,2 milioane au toate dotările moderne (instalaţii electrice şi sanitare, baie, bucătărie etc.) şi sunt situate în blocuri. La o medie de 60 de apartamente într-un bloc, ar rezulta că România are aproximativ 86.000 de astfel de construcţii, din care cel puţin 60.000 sunt mansardabile. Amplasând un număr mediu de 10 locuinţe în astfel de mansarde, am putea obţine 600.000 de case noi, care costă puţin şi au un mare potenţial de cerere, potrivit unui studiu recent al Imopedia.

La un preţ de 45.000 de euro pentru un apartament de două camere într-o mansardă, am putea ajunge la un total de 2,5 miliarde de euro la nivel naţional, cu rezolvarea problemelor locative pentru câteva sute de mii de familii, în special tinere, estimează dezvoltatorii imobiliari.

„Nevoia acută de case pentru tânăra generaţie poate fi rezolvată doar prin înfiinţarea unui program naţional de locuinţe pentru tineret. Se pot construi astfel 300.000 de asemenea unităţi, prin mansardarea blocurilor care intră în reabilitare termică. Din acestea, cel puţin 50.000 se regăsesc în Bucureşti“, ne-a declarat Bogdan Diaconu, consilier local la sectorul 4 Bucureşti.

Dezvoltatorii au concluzionat că cei mai mulţi cumpărători care caută o locuinţă din oraşele mari îşi doresc un apartament nou amplasat într-un cartier apreciat, la un preţ cât mai scăzut. Soluţia ultimilor ani o reprezintă mansardarea blocurilor vechi, metodă care scoate din ecuaţie preţul ridicat al terenurilor centrale.