SONDAJ Unul din patru români face economie maximă la energie
0Un sfert din populaţie declară că face economie maximă la consumul de energie, în contextul în care aproape 90% dintre români cred că risipa de resurse energetice contribuie la accelerarea schimbărilor climatice.
Pentru majoritatea, costul energiei este motivul principal de reducere a consumului, însă un procent important invocă şi poluarea. Acestea sunt date ale celui mai amplu sondaj de opinie privind percepţia şi comportamentul populaţiei cu privire la consumul responsabil de energie şi eficienţă energetică în clădiri, realizat la nivel naţional de INSCOP Research la comanda Energy Policy Group (EPG), în cadrul Proiectului România Eficientă.
Astfel, cei chestionaţi au fost rugaţi să îşi autoevalueze comportamentul în privinţa consumului de energie pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă „Fac risipă maximă de energie”, iar nota 10 înseamnă „Fac economie maximă la consumul de energie”. Astfel, 23% dintre respondenţi şi-au acordat nota 10 în privinţa consumului de carburanţi, iar 24%, în privinţa consumului de electricitate. Ceva mai mulţi, respectiv 28%, au spus că fac economii maxime la consumul de gaze naturale şi tot atâţia, la consumul de lemne. Per ansamblu, aceasta înseamnă că, în medie, doar 25,7% dintre români fac tot ce pot pentru a consuma energia cât mai eficient şi responsabil.
Totuşi, există loc de îmbunătăţire a atitudinii faţă de risipa de resurse, întrucât ceilalţi consideră că, deşi fac economie, nu sunt întotdeauna suficient de atenţi în privinţa eficientizării consumului. De pildă, 78,3% dintre români ştiu că, dacă sunt ţinute în priză, aparatele electronice (televizorul, calculatorul, încărcătoarele etc.) consumă energie electrică chiar şi atunci când nu funcţionează sau nu alimentează un dispozitiv, însă doar 36,2% dintre respondenţi obişnuiesc să scoată din priză aceste aparate când nu le utilizează, iar 7,1% fac acest lucru uneori.
De asemenea, cei mai mulţi dintre români nu deţin în locuinţă dispozitive inteligente pentru controlul consumului de energie (termostat, întrerupător inteligent, priză inteligentă etc.).
Trei din patru români ar plăti mai mult în factura de energie pentru reducerea poluării
Cu toate că puţini sunt cei care depun eforturi maxime pentru a eficientiza consumul de energie, două treimi dintre români consideră că preţul electricităţii este foarte important. Astfel, mai bine de jumătate dintre respondenţi (52,6%) ar avea ca motiv principal pentru reducerea consumului costul energiei. Pentru alţi 25,7%, principalul motiv care i-ar determina să aibă un comportament mai responsabil este poluarea generată de producţia de energie, iar pentru 11,3% motivaţia de bază ar fi creşterea independenţei energetice a României, prin reducerea importurilor. Sub 5% dintre români nu consideră importantă economisirea de energie.
„Românii au început să fie tot mai conştienţi de impactul pe care utilizarea resurselor de energie îl are asupra mediului înconjurător. Nu doar reducerea facturii este motivaţia principală pentru un comportament de consum mai responsabil, ci, iată că pentru o parte importantă din populaţie, aceasta a devenit calitatea mediului înconjurător şi, implicit, a sănătăţii. Indiferent de vârstă, orientare politică sau religioasă, toţi avem în comun un lucru: aerul pe care îl respirăm”, spune Radu Dudău, director al Energy Policy Group, think-tank specializat în domeniul energiei, şi coordonator al proiectului România Eficientă.
De altfel, trei sferturi dintre români ar fi de acord cu adoptarea unor măsuri mai stricte pentru reducerea poluării, chiar dacă acest lucru ar însemna creşterea costurilor producţiei de energie, şi doar 16,3% nu ar fi de acord, conform datelor sondajului menţionat.
De asemenea, nouă din zece români ar vrea să instaleze panouri fotovoltaice pentru producţia de electricitate din sursă solară la casa/blocul în care locuiesc, din care 63% doresc acest lucru în mare sau foarte mare măsură.
Sondajul a fost realizat de INSCOP la comanda EPG, în cadrul proiectului România Eficientă, în perioada 15-30 octombrie 2019, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.628 de respondenţi, cu vârsta peste 18 ani. Dintre aceştia, două treimi obţin venituri lunare de până la 2.000 lei, alţi 12,5% au între 2.000 şi 3.000 de lei, iar 16,2% realizează peste 3.000 lei. De asemenea, circa 44% dintre respondenţi locuiesc în mediul rural. Cei mai mulţi dintre respondenţi – 71,2% – au educaţie medie, 15,8% au educaţie superioară, iar ceilalţi 12,9% au studii primare.