Sondaj: Legislaţia, nivelul fiscalităţii, infrastructura, corupţia şi pregătirea forţei de muncă sunt principalele probleme ale companiilor din România
0Cadrul legislativ instabil reprezintă principala problemă a companiilor din România, potrivit unui sondaj realizat de către TNS CSOP pentru Camera de Comerţ a României (CCIT), fiind indicată de către 82% dintre participanţi.
În topul problemelor urmează nivelul de fiscalitate (81%), situaţia infrastructurii rutiere (68%), corupţia în administraţie (63%) şi nivelul de calificare al forţei de muncă (55%).
Educaţia, problemă mare pentru firme din cauza lipsei de personal calificat
Referitoar la acestă ultimă problemă, Mihai Daraban – preşedintele CCIR, a afirmat că „lipsa de lucrători specializaţi şi personal calificat se vede în economie“.
El a dat ca exemplu o situaţie din anii 2007-2008, când şantierele navale din zona Dobrogei aveau nevoie de 1.000 de sudori, dar erau doar 10 absolvenţi pe an la şcolile profesionale. Alte meserii deficitare ar fi operatori pe maşini-unelte sau operatori la terminalul de containere din Constanţa.
Daraban a criticat sistemul de învătământ din România şi a afirmat că susţine „forma duală de învăţământ profesional, pe model german, unde cifrele de şcolarizare să fie stabilite de către mediul de afaceri în funcţie de necesităţi, nu de către profesori, iar cadrele să se ocupe doar de curiculă“.
În privinţa impactului factorilor externi asupra activităţii companiilor, cele mai multe au indicat reglementările impuse de stat inutile, dar costisitoare (58%), acelaşi procent fiind şi pentru necorelarea bazelor de date ale instituţiilor publice. Mai departe, urmează durata proceselor comerciale (52%), sprijinul autorităţilor pentru dezvoltarea afacerilor (43%), accesul la credite bancare (31%) şi accesul la licitaţiile publice (28%).
Întrebaţi despre reglementările cu un impact real asupra activităţii economice a societăţilor, reprezentanţii acestora au indicat fiscalitatea (80%), legislaţia din domeniul concurenţei (30%), cea privind forţa de muncă (29%), legislaţia privind consumatorii (20%) şi cea de mediu (14%).
Chestionaţi despre factorii cu impact negativ asupra companiilor, repondenţii au arătat fiscalitatea şi taxele mari în proporţie de 57%, concurenţa (37%), legislaţia ambiguă (22%), instabilitatea legislativă (20%), nivelul de pregătire al forţei de muncă (19%), infrastructura (14%) şi birocraţia (10%).
De asemenea, ponderea cea mai mare a celor care au resimţit creşterea costurilor directe este dată de companiile din domeniul producţiei, faţă de cele din comerţ şi transporturi. În privinţa percepţiei privind anul 2014, vânzările au avut o creştere în cazul a 45%, o scădere fiind indicată în 30% din cazuri. Concomitent, se poate observa deschiderea mai mare a băncilor spre creditare (33%). Per ansamblu, nu este percepută o îmbunătăţire a situaţiei generale decât în cazul a 30% din companii.
„Optimism moderat“ în 2015
În privinţa anului 2015, companiile au un „optimism moderat“, 54% estimând menţinerea numărului actual de salariaţi, 21% indicând o creştere a numărului cu până la 10%, iar 12% estimează angajări cu peste 10% în acest an. În privinţa profitabilităţii, 21% se aşteaptă la o creştere cu peste 10%, 31% prevăd o creştere sub 10%, iar 28% estimează o stagnare. În privinţa vânzărilor, 24% dintre societăţi estimează o creştere de peste 10% în acest an, 30% cred că afacerile vor creşte cu procente de până la 10%, iar 26% se aşteaptă la rămânerea la acelaşi nivel.
ONRC şi DNA în topul încrederii, băncile în boxa acuzaţilor
În ceea ce priveşte încrederea în instituţii, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) se află în capul listei, cu 68%, fiind urmat de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cu 60%, acelaşi procent fiind şi în dreptul CCIR. În schimb, 64% dintre companii nu au încredere în bănci.
În fine, un procent de 46% dintre companii doresc comasarea organelor de control, pe model german, în vreme ce 41% se opun acestei idei.
Dintre măsurile legislative luate în domeniul economic, reducerea CAS a fost percepută ca benefică de către mai bine de trei sferturi dintre firme (77%), urmată de scutirea pe profitul reinvestit (53%), în vreme ce la impactul negativ cel mai puternic l-a avut supra-acciza la combustibil (75%) şi taxa pe stâlp (39%).
De asemenea, mediul de afaceri este nemulţumit de promovarea pe care o face statul în străinătate (54%), doar 21% dintre companii fiind mulţumite de prestaţia autorităţilor în acest domeniu.
Aderarea la euro, după 2019
În privinţa aderării la euro, 40% dintre firme consideră că ar avea un impact pozitiv, 30% consideră că aderarea nu ar afecta în niciun fel afacerea, iar 24% spun că efectul ar fi negativ. Totuşi, 60% dintre companii spun că ar fi bine ca aderarea să se petreacă după 2019.