Sistemul de pensii publice din Croaţia, aproape de colaps
0Croaţia se confruntă cu dificultăţi majore legate de plata pensiilor, având în vedere că populaţia este foarte îmbătrânită, iar contribuţiile plătite de angajaţi sunt insuficiente pentru a acoperi necesarul. Guvernul a încercat să majoreze vârsta de pensionare la 67 de ani, lucru contestat cu vehemenţă de sindicate.
Guvernul ceruse parlamentului să adopte o lege care să majoreze vârsta de pensionare de la 65 la 67 de ani începând cu 2033, justificându-şi decizia prin faptul că trebuie accelerate eforturile pentru a face sustenabil sistemul de pensii. O altă propunere viza o diminuare de 4% a pensiei pentru fiecare an de pensionare anticipată, dar a oferit în schimb pensii mai mari pentru cei care continuă să lucreze chiar dacă au dreptul să se pensioneze.
În urma protestelor organizate de sindicate, Parlamentul Croaţiei a restabilit vârsta de pensionare la 65 de ani, transmite Reuters.
Principalele trei confederaţii sindicale din Croaţia au strâns peste 700.000 de semnături pentru a forţa organizarea unui referendum faţă de decizia guvernului de a majora vârsta de pensionare. Cu toate acestea, în loc să organizeze un referendum, autorităţile croate au revenit asupra deciziei, lăudată de agenţiile de evaluare financiară şi de Comisia Europeană.
Guvernul va căuta mijloace legale pentru a permite celor care vor să lucreze mai mult să iasă la pensie la 68 de ani, a declarat în Parlament ministrul Muncii, Josip Aladrovic.
De asemenea, Guvernul a decis o scădere de la 3,6% la 2,4% a nivelului de reducere a pensiei pentru fiecare an de pensionare anticipată.
În luna decembrie 2018, Parlamentul croat a aprobat o propunere a guvernului vizând majorarea vârstei de pensionare de la 65 până la 67 de ani începând din anul 2033, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, şi de asemenea diminuarea pensiilor pentru cei care ies la pensie anticipat.
La fel ca multe alte ţări europene, Croaţia are o populaţia îmbătrânită. Sistemul public de pensii costă aproximativ 40 miliarde kuna (şase miliarde dolari) pe an, dar aceşti bani nu pot fi acoperiţi numai de contribuţiile angajaţilor, iar bugetul trebuie să finanţeze anual aproximativ 17 miliarde kuna din taxe pentru a acoperi deficitul.