Sindicatele se opun majorării contribuţiei la pensiile private: Înseamnă o reducere şi mai mare a resurselor pentru Pilonul I de pensii

Sindicatele afiliate Cartel Alfa atrag atenţia, într-o scrisoare deschisă, că majorarea contribuţiei la Pilonul II de pensii private este în detrimentul pensiilor publice, acuzând guvernanţi că nu manifestă un egal interes şi pentru pensiile de stat (Pilonul I).

„Guvernul doreşte să majoreze, de la 1 ianuarie 2024, contribuţia la fondurile private de pensii (Pilonul II) de la 3,75/% la 4,75%.

Măsura este motivată de nevoia de a ţinti jalonul din PNRR care prevede “asigurarea sustenabilităţii fiscale a Pilonului II de pensii prin creşterea contribuţiilor” virate către operatorii privaţi. Din păcate, nu am observat aceeaşi grabă şi hotărâre când e vorba de măsuri de reformă pentru a face funcţional mai întâi pilonul I (reglementarea pensiilor speciale, eliminarea exceptărilor la contribuţie acordate în timp unor categorii din ce în ce mai largi şi mai diverse, creşterea eficienţei colectării etc.) - măsuri care pot fi luate de guvern şi fără a plăti contracte de consultanţă”, se arată în documentul remis presei.

Astfel, CNS Cartel ALFA, organizaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional, atrage atenţia asupra unor aspecte extrem de importante:

- Pentru creşterea contribuţiei la Pilonul II este invocat angajamentul şi termenele asumate de România prin PNRR. Când a stabilit aceste obiective şi jaloane în PNRR, Guvernul nu s-a consultat cu organizaţiile lucrătorilor, adică cu reprezentanţii celor ai căror bani sunt acum în discuţie.

- Creşterea de la 3,75% la 4,75% înseamnă o reducere şi mai mare a resurselor pentru pilonul I de pensii, adică mai puţini bani la fondul public de pensii pentru pensiile aflate în plată; Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul nu cuprinde nici o analiză asupra impactului acestei măsuri;

Legea pilonului II prevedea o contribuţie de 6 puncte procentuale. Acest nivel de contribuţie a fost stabilit după analize detaliate, care au avut în vedere două aspecte principale:

• pe de o parte, suma rămasă în fondul public de pensii (pilonul I) după direcţionarea unui procent către fondul privat de pensii, să permită buna funcţionare a pilonului I,
• pe de altă parte, procentul direcţionat către pilonul II să garanteze un anumit nivel al viitoarei pensii private, adăugând  cel puţin un sfert din valoarea pensiei generate de pilonul I.

Cele 6 puncte procentuale corespundeau atunci unei contribuţii pentru pensie de 35% (cumulat angajat şi angajator). Acum, după transferul taxelor, la o contribuţie la pensie de 25% (doar angajat), echivalentul celor 6 pct. ar fi 4%. Nu 4.75%, cât prevede proiectul de lege.

Guvernul jonglează cu procentele, stabilindu-le arbitrar, singura preocupare părând să fie direcţionarea către fondurile private sume cât mai mari, cu prioritate. Acest lucru în condiţiile în care în prezent, cu toate că nu toţi banii din contribuţii ajung de facto în contul Casei de Pensii, CNPP virează totuşi către fondurile de pensii private procentele respective.

Pe scurt, după ce a pus toată contribuţia în sarcina lucrătorului, statul nu este capabil să colecteze toţi banii de pensie, oferind şi facilităţi capitalului (care reţine banii dar poate alege să nu-i vireze şi îl scuteşte în plus de obligaţia de a comunica lucrătorului situaţia plăţilor). În cele din urmă, tot lucrătorul este penalizat, fiind privat de dreptul la pensie pentru perioada în care banii i-au fost reţinuţi, dar nu au fost viraţi.

La aproape 14 ani de la intrarea în vigoare a Pilonului II, legea care stabileşte modul de plată a pensiilor private obligatorii nu este încă finalizată (termenul prevăzut de finalizare era până în 2011), în sensul în care nu se ştie cum se vor calcula plăţile în momentul ieşirii la pensie. În aceşti 14 ani de contribuţii la pilonul II, ar trebui să existe deja suficiente date, care, completate cu experienţa altor ţări cu acelaşi sistem, pot constitui baza pentru studii fundamentate şi dezbateri publice transparente astfel încât să avem o lege cu adevărat în interesul cetăţenilor.