Serele de legume locale, tot mai fragmentate
0Din cele 2.500 de hectare de sere de dinainte de 1990, România mai are în prezent doar 288 de hectare, potrivit Ministerului Agriculturii.
Motivul? „Costurile de producţie sunt mari, în cazul serelor încălzite ajung chiar la jumătate din preţul de producţie, iar produsul final este mai scump decât unul importat?", arată George Lupu, fost director al Institutului Agricol din Buzău.
Majoritatea serelor care au mai rămas în România produc pentru consum propriu. Astfel, producţia din serele româneşti a totalizat puţin peste 33.700 de tone în 2009, la jumătate faţă de 2008.
Serele produc pentru consum propriu
Alternativ serelor de legume, care funcţionează şi pe timp rece, în comuna gălăţeană Matca, fiecare ţăran, bogat sau sărac, are un solar, moştenit din tată în fiu. Zeci de solarii de legume acoperă 685 de hectare dintr-un total de 955 de hectare de teren. Iar roşiile de Matca au ajuns deja peste hotare şi sunt distribuite în Republica Moldova sau în Polonia. Din marile sere de dinainte de ‘90 acum a mai rămas doar terenul, astfel exploataţii precum cele de la Beclean sau Baia-Mare sunt acum în paragină. Altele au reuşit să se menţină, un exemplu este cel al Leoser din Popeşti-Leordeni sau al Leader International.
Ultima deţine 230 de hectare de sere şi terenuri agricole în Teleorman, Constanţa, Olt şi Bucureşti şi produce conserve de murături sau roşii. „Piaţa din România are un potenţial enorm, deoarece 50% din conservele de legume şi fructe pe care le consumă românii sunt importate", explica Luminiţa Vlad, directorul serei, într-un comunicat. Leader International a produs, în 2009, peste 25 de milioane de conserve.