Şeful Wizz Air: Tarom şi Blue Air sunt ţinute în viaţă de ajutoarele de stat. Nu-şi plătesc furnizorii
0Şeful companiei aeriene ungare Wizz Air a lansat un nou atac asupra companiilor aeriene româneşti Tarom şi Wizz Air, acuzându-le că nu-şi plătesc furnizorii şi că supravieţuiesc doar datorită ajutoarelor financiare venite din partea statului român.
József Váradi, CEO Wizz Air, a declarat într-un interviu acordat publicaţiei monitorulcj.ro că cele două companii aeriene româneşti, Tarom şi Blue Air, „sunt în faliment tehnic” şi sunt „ţinute în viaţă de tot felul de ajutoare de stat şi de guvern”.
„Wizz Air este singura companie aeriană din România care este la zi cu plăţile şi care i-a plătit pe toţi, inclusiv în pandemie, potrivit acordurilor comerciale. Restul companiilor aeriene nu-şi plătesc (integral) furnizorii, pentru că sunt în faliment tehnic, dar evident sunt ţinute în viaţă de tot felul de ajutoare de stat şi de guvern. Noi nu am beneficiat de planuri de salvare, singuri ne-am administrat lichidităţile şi i-am plătit pe toţi la timp. (...)
Pot vorbi despre Tarom sau Blue Air, aceste companii au probleme financiare şi se îndreaptă spre eşec, nu plătesc, se îndreaptă spre faliment, dar din nu ştiu ce motive încă se află pe piaţă şi efectuează zboruri. Vom trăi şi vedea ce se întâmplă cu aceste companii”, a declarat în urmă cu ceva timp József Váradi, CEO Wizz Air.
Miercuri, 5 mai a.c., Tribunalul Uniunii Europene a anunţat că a respins contestaţia depusă de Wizz Air în privinţa ajutorului de stat de 36,66 milioane de euro primit de TAROM în timpul pandemiei de Covid-19, care a fost aprobat de autorităţile de reglementare a concurenţei din UE.
Tribunalul General al Uniunii Europene, a doua cea mai înaltă curte a UE, a menţinut aprobarea de către Comisia Europeană a ajutorului de stat din 2020.
Ajutorul a fost compatibil cu regulile pieţei interne ale UE, a spus tribunalul, deoarece a urmărit să prevină dificultăţile sociale pe care o întrerupere a serviciilor TAROM le-ar fi cauzat pentru conectivitatea regiunilor din România.
Ajutorul, pe care România l-a dezvăluit comisiei în februarie 2020, a constat într-un împrumut pentru finanţarea nevoilor de lichiditate ale TAROM, rambursabil după şase luni.
Comisia a aprobat ajutorul în aceeaşi lună.
Wizz Air a încercat să anuleze decizia comisiei, susţinând că ajutorul nu a îndeplinit două condiţii, că a contribuit la un obiectiv de interes comun şi că TAROM nu ar fi trebuit să primească ajutor de salvare înainte.
Instanţa UE a spus că un obiectiv de interes comun include prevenirea dificultăţilor sociale sau a eşecului pieţei, iar comisia a avut dreptate să considere acest lucru ca fiind un risc, având în vedere starea proastă a infrastructurii rutiere şi feroviare a României.
Aceasta a spus că poate fi acordat un ajutor suplimentar dacă au trecut cel puţin 10 ani de la restructurarea anterioară şi că acesta a fost cazul TAROM.